basm de BARBU DELAVRANCEA
Demult, pe la începutul vremurilor, era un împarat care trăia în palatul de cleștar cel mai frumos. El domnea peste cel mai înţelept şi mai viteaz popor. Pe lângă el trăiau cele trei fete ale sale, surorile şi nepoatele sale.
Într-o zi, împăratul îi spuse celei mai mari dintre surorile sale că simte cum l-au ajuns bătrâneţele. Îşi aminti cum îi spusese soţia lui înainte să moară, că nu va avea niciodată un băiat şi că împărăţia va pieri datorită unei femei. Apoi îşi aminti că tatăl său îi lăsase patru chei de la patru încăperi de sub palatul de cleștar. Îi spusese să nu intre acolo decât atunci când va simţi că a obosit şi nu mai poate.
