Citate favorite (196) ”Pilule matematice. Numerele între umanism și știință” de Piergiorgio Odifreddi

 

Mărturisesc că nu îmi place matematica. Totuși, în gimnaziu, eram elevă de nota 10 la acest obiect. Ghinionul a făcut ca, în clasa a IX-a, să capăt un profesor de matematică foarte dur, care nu avea în desagă decât nota 3 și nota 9 (10 era numai pentru profesori!). La începutul clasei a X-a mi-am luat adio de la matematică și am dezertat la inamic, la secția umană. Aici am avut parte de un profesor foarte tolerant, care îi trecea și pe cei mai afoni în ale matematicii, spunând ”Eh! Sunteți la uman!”. Și n-am mai învățat nimic.

Nu demult, am observat printre noile apariții de la Humanitas, volumul ”Pilule matematice. Numerele între umanism și știință” de Piergiorgio Odifreddi. Prezentarea cărții m-a făcut să cred că voi înțelege mai mult din această știință a numerelor. Nu am înțeles, dar, în schimb, mi s-a revelat cât de implicată este în cele mai variate domenii, de la științe de toate felurile până la arte.

Cunoașterea matematicii, geografiei și astronomiei i-au permis lui Jules Verne să încheie romanul ”Ocolul Pământului în 80 de zile” cu un deznodământ fericit. Înconjurând Pământul către est, Phileas Fogg a adăugat o zi fără să știe, astfel că a putut să câștige pariul.

”Explicația este simplă: în timp ce Fogg încheie o rotație reală către est, Soarele încheie în raport cu el o rotație aparentă către vest. ... Altfel spus, dacă înconjurăm Pământul în direcția est, vedem Soarele răsărind o dată în plus decât l-am vedea dacă am sta pe loc... Astfel, în timp ce londonezii au văzut 80 de răsărituri și asfințituri, Phileas Fogg a văzut 81, chiar dacă pentru toți s-a scurs, de fapt, același timp.”

Lucio Russo, în cartea sa ”Fluxuri și refluxuri” face observații care subliniază că mareele au fost explicate corect încă din antichitate, cu mult înaintea lui Galileo Galilei și Isaac Newton.

”Observarea unei legături între maree și pozițiile Lunii și Soarelui le-a sugerat celor din Antichitate ideea că ambele astre produceau atracție gravitațională, cu tot respectul pentru legenda cu mărul lui Newton. Diferențele vizibile dintre mareele Oceanelor Indian și Atlantic i-au permis lui Hiparh (sec II i.C.) să deducă existența unui continent care le separă, cu un mileniu și jumătate înainte să-l descopere Columb!”

Conținutul poemului ”De rerum natura” al lui Lucrețiu (sec I i.C.) anticipează multe aspecte ale științei moderne. ”Elementele” lui se pot interpreta fie ca atomii fizicii, fie ca moleculele chimiei, fie ca macromoleculele biologiei

”Căci eu acuma voi începe a-ți spune

De-a cerului ș-a zeilor făptură,

Și-ți voi dezvălui ce sunt atomii,

Din care firea le urzește toate

Și spor le dă și hrană, și în care,

Când toate pier, le-ntoarce iar pe toate.”

Matematica se regăsește până și în sexologie.

”Atracția determină posibilii candidați ai inimii, dar adevărata problemă este cum alegi dintre ei iubirea vieții tale. Sau, matematic vorbind, cum să alegi un număr dintr-un șir finit care e generat pas cu pas, astfel încât să maximizezi probabilitatea ca numărul ales să fie maximumul întregului șir. În viață, ... alegerea partenerului definitiv după aproximativ zece încercări ar trebui să fie suficientă.”

Citatele au fost extrase din volumul ”Pilule matematice. Numerele între umanism și știință” de Piergiorgio Odifreddi, apărut la editura Humanitas în anul 2024.

Postarea face parte din seria ”Citate favorite” de la Suzana.