Citate favorite (189) ”Enigmele istoriei” de Alan Baker

 

În ”Enigmele istoriei. Un compendiu al celor mai stranii mistere ale lumii”, autorul acordă un mare spațiu ezoterismului, dar se ocupă și de misterele unor obiecte ”coborâte din cer”, ale regatului Shambala, de manuscrisul lui Voynich, de OZN-uri, de moartea ciudată a unui întreg grup de excursioniști etc. S-au căutat explicații pentru fiecare, dar pentru niciunul dintre aceste mistere nu au fost satisfăcătoare.

”Faustin Gallegos, în 1958, lucra ca detectiv la Poliția statului Miami. Pe 28 februarie, la ora 09:15, se afla în camera de zi, cu soția și mama sa. În timp ce privea pe fereastră, un <<obiect alb, cam de mărimea unei mingi medicinale>> a aterizat din cer în curte. Întrebate, cele două femei au spus că văzuseră și ele ceva alb căzut în curte. Gallegos scria: <<Am alergat afară și am dat cu ochii de cea mai ciudată substanță pe care o văzusem vreodată.>> Obiectul își schimbase forma, acum arăta mai curând ca o minge de fotbal american.  Avea aproximativ 50 cm lungime și 20 lățime. Părea să fie compus din mii de celule minuscule, asemănătoare cu cele ale unui fagure. Mai mult, își schimbase culoarea: nu mai era alb, ci translucid ca sticla și ... pulsa.” Eroul povestirii a introdus o parte din substanță într-un borcan, cu gândul să o ducă la o expertiză, numai că substanța a dispărut în 20 de minute, fără să lase nicio urmă.

”Activitatea științifică pare să fie împărțită între cei care declară că un lucru nu se poate face și cei care se aventurează să-l facă oricum. Știința și tehnologia au devenit apogeul străduinței umane, atât în scopul creației cât și al distrugerii. În vreme ce Robert Oppenheimer s-a numit pe sine ”Moartea, distrugătorul lumilor”, alții au considerat că puterea atomului va elibera specia umană, oferind o sursă abundentă de energie care ne va permite să ne îndeplinim potențialul de stăpâni ai planetei. Aceste progrese miraculoase au transformat știința într-un element central al relației noastre cu realitatea. Astfel, mediile științifice serioase susțin de mult timp că OZN-urile nu pot fi nave spațiale venite din alt sistem stelar. Pe de o parte, distanțele din călătoriile interstelare sunt, pur și simplu, prea mari. Pe de altă parte, nimic nu se poate deplasa cu viteze mai mari decât viteza luminii. Prin urmare aceste călătorii ar fi extrem de costisitoare și ar dura milenii întregi. Toate acestea dovedesc că OZN-urile nu pot fi nave extraterestre, pentru că nicio civilizație nu ar fi capabilă sau dornică să facă asemenea investiții de timp și de resurse materiale.

Totuși, experții în fizică teoretică postulează posibilitatea utilizarea unor amplificatoare gravitaționale pentru a contracta spațiul din fața unei nave și a alungi spațiul din spatele ei, permițându-i astfel să străbată distanțe uriașe într-o fracțiune mică din timpul care i-ar trebui unei nave obișnuite. Evident aceasta este doar o ipoteză, dar ipotezele de astăzi se transformă uneori în realitățile de mâine.”

”În februarie 1959 a avut loc în U.R.S.S. <<incidentul Diatlov”>>, în care nouă schiori au murit în circumstanțe neelucidate nici până în ziua de astăzi. Ei aveau ca destinație muntele Otorten, dar nu au ajuns acolo. Căutătorii le-au găsit tabăra pe versantul estic al muntelui învecinat, numit de mansi, populația băștinașă, Holat Ciahil. Acest nume înseamnă <<Muntele morților>>, în timp ce Otorten înseamnă <<Nu vă duceți acolo>>.

Cortul fusese sfâșiat pe dinăuntru, ca și cum locatarii ar fi fost atât de disperați să iasă, încât n-ar fi irosit nici cele câteva secunde care le-ar fi trebuit ca să dezlege clapele cortului. La marginea pădurii, căutătorii au găsit cinci persoane decedate. Nu s-au găsit urme ale celorlalte patru trupuri, care au fost descoperite abia după două luni, îngropate sub patru metri de zăpadă într-un defileu aflat la 75 de metri depărtare de copaci.

Ancheta oficială a durat câteva luni. La final nu s-a găsit nicio dovadă de crimă. Anchetatorului-șef i s-a cerut să clasifice rezultatele anchetei drept secrete. Declasificarea s-a făcut după 1990. Concluzia oficială a fost că Diatlov și prietenii săi căzuseră victime unor <<forțe necunoscute și irezistibile>>.”

Mărturiile unor studenți care avuseseră tabăra nu departe de locul tragediei aveau să adâncească misterul și mai mult.

Citatele au fost extrase din volumul ”Enigmele istoriei. Un compendiu al celor mai stranii mistere ale lumii” de Alan Baker, tipărit de editura All in anul 2023.

Postarea va face parte din seria ”Citate favorite”, ediția noiembrie 2024, de la Suzana.