Se folosește pentru situația în care cineva promite un lucru pe care nu îl are.
Expresia provine din fabula „Ursul şi cei doi tovarăşi”, scrisă de Jean de la Fontaine. Doi prieteni i-au promis unui blănar pielea unui urs pe care urma să îl vâneze.
Cei doi au plecat înarmați în pădure dar, când s-au întâlnit cu ursul, de frică, unul dintre ei s-a urcat în copac, iar celălalt a făcut pe mortul. Fabula spune că ursul, adulmecându-l pe cel de jos, i-ar fi mormăit la ureche: “să nu vinzi pielea mea, înainte de a mă vâna”.
Cei doi au plecat înarmați în pădure dar, când s-au întâlnit cu ursul, de frică, unul dintre ei s-a urcat în copac, iar celălalt a făcut pe mortul. Fabula spune că ursul, adulmecându-l pe cel de jos, i-ar fi mormăit la ureche: “să nu vinzi pielea mea, înainte de a mă vâna”.
„LA PAȘTELE CAILOR”
Se folosește când este vorba despre ceva care este extrem de puțin probabil să se realizeze, mai degrabă niciodată.
Expresia provine din Transilvania, de la o legendă. Aceasta spune că, atunci când Fecioara Maria l-a născut pe Iisus Hristos, caii au făcut mare gălăgie. Fecioara Maria i-ar fi blestemat atunci să fie flămânzi încontinuu, în afară de o zi pe an, respectiv Paştele Cailor (care nu există).
“VORBE DE CLACĂ”
Se folosește atunci când cineva vorbeşte fără temei, fără probe sau garanții, ori neserios.
Expresia vine de la clacă sau șezătoare, adunare de pe vremuri la care veneau sătenii: rude, prieteni, vecini şi se ajutau la muncă. În acest timp spuneau glume, ghicitori, snoave sau bârfe de prin sat, deci vorbe fără greutate.
CUVÂNTUL ”PEȘTE” ÎN EXPRESII ROMÂNEȘTI
Despre cineva foarte discret, care păstrează complet tăcerea despre un anumit subiect, se spune că „tace ca peştele” sau ”e mut ca un pește”.
Dacă cuiva îi merge bine sau se simte în largul său se spune despre el că trăieşte (sau se simte) „ca peştele în apă”. În schimb, despre cei care fac eforturi disperate şi de foarte multe ori zadarnice pentru a-și asigura lor și familiilor lor un trai decent se spune că se zbat „ca peştele pe uscat”.
„A fi cu borşul la foc şi cu peştele în iaz” este o expresie folosită pentru a menționa un lucru care încă nu s-a întâmplat și poate nici nu se va întâmpla. Expresia are același sens cu ”a vinde pielea ursului din pădure”.
Este foarte cunoscută şi expresia “Asta-i altă mâncare de peşte”, având sensul de “asta este cu totul altceva”.
Sursa foto
În fiecare zi de luni vom păși în noua săptămână cu mintea limpezită și cu sufletul pregătit pentru tot ceea ce vom întâmpina. Nu numai atât, dar ne vom cunoaște mai bine și ne vom împărtăși ceea ce gândim, căci știut este că omul alege din cărți gândurile care se potrivesc cu ale sale.
Înscrie în tabel numele tău și linkul postării tale. Dacă ți-a plăcut, te rog scrie un comentariu cât de mic la postarea mea, apoi vizitează-i și pe ceilalți participanți. De altfel, serialul are sloganul ”Click&Comment Monday” ! Distribuie pe rețele articolele care îți plac!
Serialul ”Citate favorite” a apărut în urma colaborării cu Ella.
Cat de mult imi plac aceste origini ale expresiilor! Multumesc ca te "ocupi" de ele. :)
RăspundețiȘtergere*
Pastele Cailor este la 8 mai (Ora Europei Centrale). Se zice ca Hitler ar fi spus: "Berlinul va cadea la Pastele Cailor". :)
Iti doresc sa ai saptamana minunata, Zina draga! :)
Efectiv mă amuză să descopăr înțelesurile expresiilor pe care le folosim destul de des.
ȘtergereDeci Hitler a fost și vizionar! :))
Săptămână minunată și ție, dragă Diana!
Interesante expresiile si cumva mai clare ca sens in viata de zi cu zi. Ma surprinde cea cu pastele cailor, sau mai exact nu vedeam legat cuvantul blestem de Fecioara Maria.
RăspundețiȘtergereMultumesc pentru colectie, draga Zina! O saptamana excelenta sa ai!
Eh! Când naște, femeia, fie ea și sfântă, e mai... dezlegată la gură! ☺
ȘtergereSăptămână excelentă și ție, dragă Suzana!
Ce bine ca mai ''dezteleniti'' sensul expresiilor si etimologia cate unui cuvant mai ciudat. Mie, una, imi prinde bine si chiar daca stiu ceva, e mult mai completa explicatia dumneavoastra.
RăspundețiȘtergereO saptamana buna! :) Pupicii
Păi, Ina, fiecare știe câte ceva, dar unii le știu pe unele, alții pe altele. Așa m-am gândit și eu, că nu-i bai dacă întâlnește cineva și ce știa.
ȘtergereSăptămână excelentă, draga mea!
Foarte interesante talcurile dezvaluite(le mai stiam si eu),dar cel cu "blestemul"(?)
RăspundețiȘtergereFecioarei Maria e neverosimil:"vorbe de claca"!Mi-au placut cele multe cu pestii !
O saptamana de primavara deplina,draga Zina !
Draga mea, eu vă vând ce am cumpărat... Uite ce scrie Wikipedia despre ”Paștele Cailor”:
Ștergere”Expresia „la paștele cailor” a intrat în limbajul comun desemnând ceva foarte îndepărtat ca timp, sau niciodată. Această expresie se pare că nu e de regăsit în alte spații culturale decât cel românesc [2]. Zona sa de proveniență e Transilvania. O legendă spune că, atunci când Fecioara Maria îl năștea pe Isus, caii făceau mare gălăgie. Aceasta i-ar fi blestemat să fie animale mereu flamânde, cu excepția unei singure zile pe an: Paștele cailor.”
Săptămână excelentă!
Foarte interesante expresii populare. Și, acum realizez, tot mai rar auzite în conversațiile cotidiene. Poate și pentru că oamenii nu le mai știu sensul adevărat.
RăspundețiȘtergereMulțumesc mult pentru aducere aminte. Prea repede am preluat expresii străine în vorbirea de zi cu zi și am uitat de cele tradiționale.
Numai bine și zile cât mai frumoase!
În general, vorbirea este tot mai săracă, mai lipsită de expresii plastice, grăitoare. Pe de altă parte, romgleza nu permite folosirea expresiilor românești, fără a le înlocui cu expresiile englezești corespunzătoare. Deci tot o limbă săracă, de roboți scoși la casare. Mi se pare un îngrozitor proces ireversibil...
ȘtergereNumai bine, Alex!
Foarte frumoase citatele, big like!
RăspundețiȘtergereMulțumesc! Văd că se răspândește stilul ăsta de reclamă: comentariul cu link spre firmă. E mai bine decât interminabilele spamuri pe e-mail. Și câștigăm și noi comentarii în plus. :)) Nu că ar valora ceva...
Ștergere