MARY POPPINS. Povestire pe scurt (4)

ROMAN DE PAMELA LYNDON TRAVERS

Urmare la Mary Poppins (3)

Capitolul III GAZUL ILARIANT

Într-o după-amiază, Mary Poppins îi luă cu ea la domnul Wigg, unchiul ei, pe Jane și Michael. Le deschise ușa o femeie slabă, care își ieși din fire când Jane i se adresă cu ”doamna Wigg” și spuse că ea este domnișoara Persimmon. Urcară la camera domnului Wigg. Pe masă erau pregătite patru cești pentru ceai și o mulțime de prăjituri. În cameră nu se vedea, însă, nimeni.

O voce groasă îi salută, iar Mary Poppins îl întrebă mirată pe unchiul Albert dacă nu cumva era ziua lui de naștere. Întrebând, ea ridică ochii spre tavan, iar copiii priviră și ei. Un om gras și chel stătea așezat în aer și citea jurnalul. El le explică copiilor că, dacă ziua lui de naștere cade vinerea și dacă râde în ziua aceea, se umple cu gaz ilariant (gaz care te face să râzi) și nu se poate ține pe pământ.

Domnul Wigg începu să se zbată pe sus astfel încât copiii izbucniră în râs. Deodată simțiră amândoi că devin mai ușori și se ridicară spre tavan, până la domnul Wiggs.

Mary Poppins privi supărată spre ei. Copiii o invitară să se gândească la ceva comic ca să râdă și să se urce și ea spre tavan. Domnul Wigg spuse că ea n-are nevoie să râdă ca să urce până la ei.

Cu brațele lipite de corp, fără urmă de zâmbet, Mary Poppins urcă lângă ceilalți. Domnul Wigg propuse să ia ceaiul, dar își dădu seama că masa este jos și ei sunt sus. El spuse să se gândească fiecare la ceva trist, ca să poată să coboare. Încercară, dar pe fiecare îl pufni râsul până la urmă. Atunci, domnul Wigg îi spuse lui Mary Poppins să facă ea ceva ca să poată să bea ceaiul. Deodată, masa începu și ea să se ridice și ajunse până la ei, cu ceai și cu prăjituri cu tot. Tocmai se delectau cu toții, când pe ușă intră domnișoara Persimmon, cu apă fierbinte pentru ceainic.

Văzându-i pe toți la tavan, domnișoara Persimmon se scandaliză față de o asemenea purtare. Tocmai când spunea că ea este o persoană respectabilă și niciodată nu ar face așa ceva, Mary Poppins o privi țintă și domnișoara Persimmons începu și ea să plutească, rostogolindu-se, către tavan. După ce puse cana cu apă pe masă, pluti în jos, văitându-se că nu știe ce este cu ea și trebuie să se ducă la doctor. Jane și Michael izbucniră în râs și după ei și domnul Wigg.

Deodată se auzi glasul lui Mary Poppins care spunea că trebuie să se întorcă acasă. Cei trei se întristară, pierdură gazul ilariant și coborâră pe dușumea cu o bufnitură puternică.

În autobuz Michael și Jane o întrebară pe Mary Poppins dacă unchiul ei se înalță adesea în aer. Cu un glas uimit, Mary întrebă cum îndrăznesc să spună așa ceva. Unchiul ei era un om cumsecade și serios și ei nu aveau voie să vorbească așa despre dânsul. Copiii învățaseră că nu era bine să discute cu Mary Poppins unele lucruri, oricât de ciudate ar fi fost, așa că tăcură, privindu-se cu înțeles.

* * *

Urmează Mary Poppins (5)

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !