8 ianuarie 2019

MATILDA. Povestire pe scurt (1)

roman de ROALD DAHL

Cititorul de cărți

Mulți părinți cred că propriul copil este minunat. În realitate este o zgaibă enervantă. Alți părinți cred chiar că urmașul lor e genial.
Profesorii au mult de furcă cu asemenea părinți. Naratorul propune câteva feluri de raport trimestrial pentru ei. Fie ar spune părinților că speră să aibă o afacere în care să-l ia pe fiul lor când va termina școala; altfel n-o să-și găsească nimic de muncă.


Fie că fiica lor, judecând după cât a învățat în acel trimestru, pare că nu are deloc organe auditive. Fie că fiul lor a petrecut șase ani în școală și tot a rămas tot o larvă. Mai rău decât cicadele.
Mult mai răi sunt însă părinții care nu manifestă niciun interes față de copiii lor. Astfel de părinți erau domnul și doamna Wormwood. Ei aveau un băiat, Michael, și o fetiță, Matilda. Ei abia așteptau să scape de Matilda.
Fetița era sensibilă și neobișnuit de inteligentă. Părinții ei însă nu vedeau nimic neobișnuit la fiica lor.
Matilda vorbea perfect la vârsta de un an și jumătate. Vocabularul ei era la fel de bogat ca al majorității adulților. La trei ani învățase să citească, singură, cu ajutorul ziarelor și revistelor de prin casă. După ce citise singura carte din casă, ”Rețete simple”, îi ceruse tatălui ei să îi cumpere o carte. El îi recomandase să se uite la televizor.
Aproape în fiecare după-amiază Matilda rămânea singură acasă. Fratele ei, cu patru ani mai mare, ieșea la joacă. Tatăl era la muncă. Mama se ducea să joace bingo în cinci din cele șapte zile ale săptămânii.
În după-amiaza zilei în care tatăl ei refuzase să-i cumpere o carte, Matilda se duse singură la biblioteca publică. Doamna Phelps, bibliotecara, se miră văzând o fetiță atât de mică, singură. Îi arătă totuși unde sunt cărțile pentru copii. Matilda citi liniștită timp de două ore. Veni apoi în fiecare după-amiază când mama ei era la bingo. Bibliotecara o întrebă dacă o aduce mama ei până acolo și apoi vine să o ia. Fetița îi spuse unde se duce mama ei și că vine singură. Îi mai spuse și că părinții ei nu sunt de acord să citească. Ei vor ca ea să privească la televizor.
După două săptămâni Matilda terminase de citit cărțile pentru copii. Doamna Phelps rămase uimită auzind comentariul fetiței despre una dintre cărți. Fu și mai uimită aflând că Matilda are doar patru ani și trei luni. Rugată să-i aleagă fetiței o carte dintre cele pentru adulți, ea îi recomandă ”Marile speranțe”. Matilda o termină într-o săptămână, apoi ceru alta. Așa citi ea ”Oliver Twist”, Jane Eyre”, ”Omul invizibil”, ”Bătrânul și marea” și altele.
Doamna Phelps îi spuse Matildei că poate lua cărți acasă, cu împrumut. Acum fetița venea doar o dată pe săptămână. Aducea cărțile și lua altele. Acasă își făcea o băutură caldă, cacao cu lapte sau supă, și se instala în dormitorul ei. Citea liniștită, călătorind cu eroii cărților prin lumea întreagă.

* * * 

Urmează Matilda (2)

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !

10 comentarii:

  1. Este si un film facut dupa aceasta carte cu Danny DeVito.
    Sunt convinsa ca este mai frumoasa cartea si pentru ca nu am citit-o am sa urmaresc povestea! Merci! ♥

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. L-am văzut, dragă Ella, de vreo două ori. Fetița din rolul principal e nemaipomenită!

      Zi frumoasă!

      Ștergere
    2. Se scrie și mersi și merci, având în vedere originea cuvântului. Dar mai bine folosim ”mulțumesc”, ca să nu existe discuții. ☺

      Ștergere
  2. Multumesc foarte mult!Am primit un 10 la romana datorita dumneavoastra!

    RăspundețiȘtergere
  3. E minunat ceea ce faceti si multumim frumos pentru ajutor !

    RăspundețiȘtergere
  4. e foarte bine , !!!!!!!!!!!!!!! Superr!!!!!

    RăspundețiȘtergere

Vizitele voastre mă bucură, părerile voastre mă interesează. Vă mulțumesc !