roman de LIVIU REBREANU
Urmare la Ciuleandra (9)
XXV
Seara, Puiu îi spune bucuros gardianului, că se vor muta.
Lui Andrei Leahu îi pare bine pentru tânăr. Pare totuși că se miră de bucuria
lui. Nici când se zbuciuma nu îl înțelegea. Singura poziție potrivită i se părea
tăcerea. Ar fi fost un semn că s-a împăcat cu lovitura soartei.
Cu chef de vorbă, Puiu îl tot vorbește de rău pe doctorul
Ursu. Nici Andrei nu îl suferea. Doctorul îl trata ca pe un servitor. Îi era
însă bine aici, unde avea mâncarea gratis. Salariul îi era dublat de darurile bătrânului
Faranga. Gardianul relatează ce spuneau alții, ca să nu își spună părerea
proprie.
Puiu află noutăți de la gardian. Doctorul Ursu era din
Argeș, chiar din Vărzari, satul Mădălinei. Tânărul cade pe gânduri. Doctorul
spusese că știe de Ciuleandra. Nu reacționase însă deloc când îi spusese că
Mădălina fusese din Vărzari.
XXVI
A doua zi, la vizită, doctorul Ursu îi spune lui Puiu că
vrea să îl vadă și mai târziu. După ce termină vizitele îl cheamă la el în
cabinet. Îi spune că în curând va pleca de acolo. Puiu nu are nicio reacție. El
rămâne posomorât.
Doctorul îl privește lung. Îi spune apoi că și el a fost preocupat
de Ciuleandra. Puiu își recunoaște obsesia. Îi impută doctorului că, atunci
când vorbise despre Vărzari și despre Ciuleandra, se prefăcuse că nu știe
despre ele.
Înfuriat, doctorul Ursu îi spune că nu era obligat să îi
facă destăinuiri. În schimb, el trebuia să știe cât mai multe din trecutul lui
Puiu. Altfel nu putea să judece corect cazul. Chiar despre Ciuleandra, care se
pare că avusese un rol important în fapta lui.
Atenția lui Puiu este captată brusc de Ciuleandra. Îl întreabă
pe doctor dacă a jucat-o și el. Spune că e un joc de neuitat. Îi cere apoi
doctorului să îi reamintească melodia. El a încercat și nu a reușit.
Ca să-l liniștească, doctorul îi promite că îi va găsi
melodia. El nu avea ureche muzicală și nu putea să i-o cânte.
Fericit și agitat, Puiu exclamă că e un om cu suflet bun.
Pleacă în mare grabă din cabinet, cu Andrei după el.
* * *
Citește povestiri pe scurt de lecturi școlare !
Cu acest foileton ați oferit suficiente motive pentru cei ce încă nu au citit acest roman, să o facă de-acum încolo.
RăspundețiȘtergereToate cele bune! :-)
Da, Alex. De fiecare dată când povestesc o operă literară, o fac cu țelul ăsta: să-i fac pe cei care citesc povestirea să caute originalul.
ȘtergereNumai bine!