CITATE FAVORITE (86) ”Regina de gheață” de Alice Hoffman

”Regina de gheață”, roman de Alice Hoffman. O carte dureros de frumoasă, dureros de tristă. Eroina principală trăiește de la vârsta de opt ani cu sentimentul copleșitor de vină pentru moartea mamei sale. Era seara zilei în care mama împlinea treizeci de ani. Supărată că pleca să sărbătorească cu prietenele ei, fata îi strigă să nu se mai întoarcă niciodată. Mama are accident de mașină și moare.
Fetița născocește povestea reginei de gheață și trăiește ca o adevărată regină de gheață până ajunge la vârsta la care murise mama ei.

”Fata din povestea mea era tratată cu cruzime, de soartă, de familia ei, chiar și de vreme. Picioarele îi sângerau pe drumul pietros; păsările îi smulgeau părul de pe cap. Mergea din casă-n casă, să-i găsească un adăpost. Nici măcar un vecin nu i-a deschis ușa, așa că într-o zi fata a renunțat să mai vorbească. Locuia pe coasta unui munte unde, în fiecare zi era zăpadă. Stătea afară, fără acoperiș, fără adăpost; în curând s-a transformat în gheață – carnea, oasele și sângele ei. Parcă era un diamant; o puteai zări de la câțiva kilometri depărtare. Acum era atât de frumoasă încât toți o doreau: oamenii veneau să îi vorbească, dar ea nu le răspundea. Păsările i se așezau pe umăr; ea nu se obosea să le alunge. Nu era nevoie. Doar o singură dată dacă o ciuguleau, ciocul li se rupea în două. Nimic nu o mai putea răni. După un timp a devenit invizibilă, regina gheții.”

Fata crește marcată profund de sentimentul vinovăției pentru moartea mamei. La treizeci de ani, este o bibliotecară singuratică, având prieteni numai cărțile. Nu oricare, ci acelea care tratau unicul subiect ce o interesa: Moartea. Lovită de fulger și intrată într-un cerc de recuperare, află despre un bărbat, lovit și el de fulger, ce fusese mort timp de 40 de minute, apoi revenise la viață. Obsedată de Moarte, ea îl caută. De acum povestea capătă valențe atât de roman de dragoste, cât și de roman polițist. Trebuie să descoperiți singuri continuarea!

”M-am dus la Lazarus Jones pentru că am crezut că ar fi putut să mă ajute să înțeleg ce se întâmplase în acea zi de ianuarie pe vremea când eram copil. Ultimele ei momente, asta mă interesa. Îi trece omului prin fața ochilor toată viața, tot ce-a avut și tot ce-a pierdut? Sau doar ultimele câteva momente erau cele care contau cel mai mult? Trecutul imediat dura o veșnicie, ca o casetă care tot rula în univers? Ultimul lucru pe care l-a văzut mama a fost poleiul? Asculta ea la radio, cânta ea ceva? Cred că ceea ce într-adevăr voiam să știu era dacă mă disprețuia pentru dorința pe care i-am spus-o, dacă era cumva posibil, într-una din lumi, ca ea să mă ierte vreodată.”

Sursa foto

În fiecare zi de luni vom păși în noua săptămână cu mintea limpezită și cu sufletul pregătit pentru tot ceea ce vom întâmpina. Nu numai atât, dar ne vom cunoaște mai bine și ne vom împărtăși ceea ce gândim, căci știut este că omul alege din cărți gândurile care se potrivesc cu ale sale. 

Înscrie în tabel numele tău și linkul postării tale. Scrie un comentariu cât de mic la postarea mea și vizitează-i și pe ceilalți înscriși, cu comentariul de rigoare. De altfel, serialul are sloganul ”Click&Comment Monday” ! Distribuie pe rețele articolele care îți plac! 

Serialul ”Citate favorite” a apărut în urma colaborării cu Ella.