MIZERABILII. Povestire pe scurt (57)

roman de VICTOR HUGO

PARTEA a IV-a IDILA DIN STRADA PLUMET ȘI EPOPEEA DIN STRADA SAINT-DENIS

CARTEA a XIII-a Marius intră în umbră

I Din strada Plumet până în cartierul Saint-Denis

Deznădăjduit de dispariția Cosettei, Marius porni prin noapte spre baricada din strada Chanvrerie, hotărât să moară în luptă.

Pe măsură ce se apropia, din ce în ce mai multe case și prăvălii aveau obloanele trase și nu se zărea nicio lumină. Și mai aproape de baricadă întunericul și liniștea deveniră stăpâni absoluți.

Doar un glonț de pușcă trecu drept deasupra capului tânărului, ca un ultim semn de viață.

II Parisul noaptea, văzut din zbor

Dacă cineva ar fi plutit deasupra Parisului în acele momente, ar fi văzut o priveliște întunecată.

Cartierul Halelor, în care se afla strada Saint-Denis, arăta ca o uriașă groapă neagră săpată în mijlocul Parisului. Nu se vedea nicăieri nicio lumină, nu se simțea nicio mișcare, cu excepția baricadelor.

În jurul acestui hău de întuneric, pe străzi mai licăreau câteva felinare și lumina lor făcea să strălucească săbiile, baionetele și tunurile celor care înconjuraseră strâns zona răscoalei.

Luptătorii din întuneric așteptau înfiorați, știind că singurele lumini care vor apărea vor veni de la armele de foc. Până și cerul părea că participă la această înfruntare și se acoperise cu nori negri.

III Pe marginea prăpastiei

Ajuns aproape de baricadă, Marius se așeză pe o piatră. Se gândi la tatăl său și își spuse că i-a venit acum și lui rândul să moară.

Tânărul își aminti de Cosette și începu să plângă. Credea că fata nu îl mai iubea, de aceea plecase fără niciun cuvânt. Reveni apoi cu gândul la tatăl său. Acesta luptase pentru pământul patriei, el va lupta pentru ideea de libertate și dreptate pe acest pământ. Tirania monarhiei era la fel de rea ca năvala străinilor.

Cu sufletul copleșit și cu mintea frământată de gânduri, Marius păși în baricadă.

* * *

Urmează Mizerabilii (58)

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă!