roman de WALTER SCOTT
Capitolul XXI
Frământat de gânduri, Frank Osbaldistone se retrage în camera lui. Se tot întreabă cine ar fi putut să-l avertizeze. Inima îl îndeamnă să creadă că Diana. Nerăbdător, tânărul trece repede peste cină și iese să se plimbe pe malul fluviului Clyde.
Pe aleile dintre arbori, Frank aude, fără a fi observat, o convorbire lui Andrew Fairservice. Acesta îl descria în fel și chip, stârnind mânia stăpânului său.
La miezul nopții apare cel pe care tânărul îl aștepta. Omul, înfășurat în mantie și cu fața ascunsă de întunericul nopții, îi cere să-l urmeze. Frank îl urmează, deși nu îl cunoaște. Necunoscutul îi spune că îl duce la închisoare. Acolo, un paznic pe nume Dougal le deschide, cu mare grijă să nu facă zgomot.
Capitolul XXII
Dougal se arată de-a dreptul fericit când îl vede pe însoțitorul lui Frank. La cererea acestuia îl conduce pe tânăr într-o celulă. Aici îl găsește pe bietul Owen, ajutorul credincios al tatălui său.
Domnul Osbaldistone, tatăl lui Frank, avusese ca reprezentanți în Scoția firma MacVittie. Deși afacerile merseseră bine, el voise să aibă și pe altcineva pentru afacerile din Scoția și apelase și la Nicol Jarvie.
Când Owen ajunsese în Scoția pentru a descâlci încurcăturile făcute de Rasleigh, apelase întâi la MacVittie. Acesta se comportase urât când aflase greutățile întâmpinate de Osbaldistone. Cum Owen era și el acționar al firmei, ceruseră să fie arestat. În închisoare, Owen îi scrisese lui Jarvie, pentru a-i cere ajutor, dar acela nu răspunsese.
Chiar atunci când Owen își încheie povestirea, se aude glasul înspăimântat al paznicului. Necunoscutul năvălește în celulă și îi spune lui Frank să nu se amestece, orice s-ar întâmpla. Imediat intră în celulă un magistrat.
Owen îl recunoaște chiar pe domnul Jarvie. De cum citise scrisoarea, el pornise către închisoare, cu gând să îl ajute pe Owen. Jarvie se uită în hârtiile lui Owen. Este evident că firma Osbaldistone datora bani lui Mac Vittie și lui Jarvis. Acesta spune însă că, dacă rămâne în închisoare, Owen nu are cum să plătească aceste datorii, așa că e mai bine să fie eliberat pe cauțiune. Îl asigură pe Owen că el îl va elibera pe cauțiune chiar în dimineața aceea. Întreabă apoi ce este cu cei doi oameni în celulă, adică Frank și necunoscutul care îl adusese acolo.
Capitolul XXIII
Jarvie îl privește pe necunoscut la lumina felinarului. Îl recunoaște, îi spune pe nume, Robin (Rob Roy), și îl amenință cu arestarea. Necunoscutul ripostează că nu îl va aresta, fiindcă sunt neamuri, ceea ce la scoțieni însemna foarte mult. Jarvis îi spune că nu îl va aresta, totuși nu va scăpa de închisoare, fiindcă făcuse multe rele. Furase, jefuise și, mai presus de toate uneltise să-l aducă înapoi pe regele James și catolicismul. (Regele James, din casa Stuart, catolic susținut de partidul tory și de scoțieni, se afla acum în exil. Fusese alungat de regele George I, din casa de Hanovra, protestant susținut de partidul whig și de englezi.)
Magistratul întreabă apoi cine este Frank. Owen îl prezintă pe fiul patronului firmei Osbaldistone. Jarvis întreabă de unde are să scoată Frank cinci mii de lire sterline pentru a plăti polițele scadente peste zece zile. Frank își amintește de scrisoarea pe care i-o dăduse Diana Vernon. Jarvis se uită în ea și i-o dă lui Robin, căci era chiar pentru el.
Mirat, Frank întreabă dacă este sigur că scrisoarea este pentru el. Necunoscutul îl asigură cu alt glas că așa este și demonstrează că este cel pe care tânărul îl cunoscuse cu numele de Campbell. Îl poftește apoi să vină la Aberfoil să îl întâlnească, fiindcă putea să îl ajute în privința afacerii tatălui său. Îl poftește și pe Jarvis, căruia avea să îi restituie o datorie de o mie de lire sterline.
* * *
Urmează Rob Roy (11)
Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vizitele voastre mă bucură, părerile voastre mă interesează. Vă mulțumesc !