OLIVER TWIST. Povestire pe scurt (2)

roman de CHARLES DICKENS

Capitolul V

Oliver găsește noi tovarăși. Ducându-se întâia oară la o înmormântare își face o idee proastă despre meseria stăpânului său.

Dimineață,  Oliver Twist  este trezit de zgomotul unor picioare izbite în ușa prăvăliei și de niște răcnete. Deschide și dă cu ochii de Noah Claypole, un băiat de la Școala de Binefacere, copilul unor oameni săraci, care slujea și el la prăvălia dricarului. Găsind pe unul mai oropsit decât el, începe să-și bată joc de Oliver, având drept aliați pe slujnică și pe nevasta dricarului.

Spre necazul celor trei aliați, dricarul îl avansează pe Oliver Twist la rangul de bocitor pentru înmormântările de copii. Băiatul este foarte impresionat și îi vine foarte greu când participă la prima înmormântare.

Capitolul VI

Oliver, scos din sărite de insultele lui Noah, se ridică împotrivă-i, umplându-l de uimire.

Ideea dricarului are mare succes și aduce profit, mai ales că izbucnise printre copii o epidemie de pojar cu efecte fatale pentru mulți dintre ei.

Noah, invidios, îi caută pricină lui Oliver. Într-o zi vorbește îngrozitor de urât despre mama  lui și băiatul își pierde cumpătul și îl lovește pe Noah. Acesta era un vlăjgan mult mai mare decât Oliver Twist, care îi ajungea cu creștetul capului doar până la piept. Totuși, profită de împrejurare și face mare vâlvă, precum că Oliver i-ar fi dat bătaie lui și celor două femei și ar fi vrut să-i omoare.

Capitolul VII

Oliver continuă să se răzvrătească.

Noah aleargă la domnul Bumble și îl cheamă acasă la dricar. Aici, intendentul își dă cu părerea că Oliver a avut așa o ieșire fiindcă a mâncat prea bine, deși bietul băiat primise doar resturi de la masă, ca și câinele casei. Sosește și domnul Sowerberry, dricarul. Îl scoate pe Oliver Twist din pivnița în care îl închiseseră, și îi trage și el o bătaie, după mama de bătaie pe care i-o trăseseră nevastă-sa, servitoarea și Noah.

Seara, Oliver este trimis la culcare în prăvălie. Abia aici își plânge cu lacrimi amare durerea trupului, dar mai ales durerea sufletului. Când se luminează de ziuă, Oliver își strânge bruma de lucrușoare pe care le avea și fuge în lume. Trece pe lângă ferma Casei de Muncă, unde crescuse până la nouă ani. Un singur copil era în grădină, un vechi tovarăș, slab și prăpădit, care rostește prima binecuvântare primită în viața lui de Oliver Twist și pe care avea să și-o amintească toată viața.

Capitolul VIII

Oliver se duce la Londra. Pe drum întâlnește un tânăr gentleman foarte original.

Oliver vrea să ajungă la Londra. Pe o piatră kilometrică vede scris  că  până acolo sunt 70 de mile. Pornește la drum cu avânt, dar până seara nu face decât douăzeci de mile. mănâncă doar o coajă de pâine, pe care o luase cu el, și cerșește pe la casele oamenilor puțină apă.

În zilele ce urmează Oliver merge din ce în ce mai puțin. După o săptămână ajunge în orășelul Barnet. Aici intră în vorbă cu el un băiat care vorbea ciudat, Jack Dawkins zis ”Șmecherul”. De fapt, Jack vorbea în limbajul pungașilor, dar Oliver nu avea de unde să știe asta.
Jack îi dă lui Oliver să mănânce și să bea și, noaptea, pe întuneric, îl conduce la Londra. Acolo, îl duce pe o uliță noroioasă, urât mirositoare, cu niște case și curți mizerabile. Șmecherul intră într-o astfel de casă, unde se afla un bătrân zbârcit și murdar, numit Fagin, și câțiva băieți cam de aceeași vârstă cu Oliver și cu Jack. Bătrânul frigea niște cârnați, iar băieții beau rachiu și fumau din niște pipe lungi.

Băieții îl înconjoară pe Oliver și îi iau șapca de pe cap și tot ce avea prin buzunare. Fagin îi potolește și se așează la masă. După ce mănâncă, Oliver Twist cade într-un somn adânc.

* * * 

Urmează Oliver Twist (3)

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !