INSULA MISTERIOASĂ. Povestire pe scurt (3)

roman de JULES VERNE

Partea I

Capitolul IX

Obosit de drum, inginerul adoarme din nou. Pencroff, Harbert și Nab încearcă în zadar să aprindă focul frecând niște lemne, ca sălbaticii. Se culcă tot în frig, sperând că a doua zi inginerul va găsi o soluție de a aprinde un foc.

Dimineață, naufragiații mănâncă scoici crude și beau apă rece din pârâu. Inginerul e obsedat de întrebarea dacă se află pe un continent sau pe o insulă. Propune ca a doua zi să urce pe muntele ce se afla în zonă, ca să poată privi de jur împrejur. După socotelile sale, vântul ar fi putut să-i împingă chiar până în Noua Zeelanda.

Marinarul Pencroff are și el o obsesie: să aibă un foc bun, la care să poată frige vânatul pe care sperau să-l prindă în ziua aceea. Cyrus Smith promite că vor găsi focul când vor reveni.

Harbert, Nab și Pencroff, înarmați cu trei bâte zdravene, pornesc spre pădure, conduși de Top. O iau pe alt drum și nu întâlnesc animale, în schimb găsesc pinul pinion, cu niște semințe ca niște migdale, bune de mâncat.

Chiar atunci se aude Top lătrând. Cei trei tovarăși se grăbesc în desiș, unde găsesc câinele luptând cu un capibara, un rozător uriaș (30-65 kg). Animalul este prins și doborât, iar vânătorii se întorc la Șemineu. Spre bucuria lor, zăresc o trâmbă de fum deasupra adăpostului lor.

Capitolul X

Gedeon Spilett scosese sticlele de la ceasul lui și al reporterului. Turnase apă între ele și le lipise marginile cu puțin lut, obținând o lentilă. Cu aceasta concentrase razele soarelui pe un mușchi uscat, reușind să îl aprindă. Cei doi se ocupaseră și de refacerea adăpostului avariat de apele mării.

Nab și Pencroff frig animalul prins, apoi se așează cu toții să mănânce. Friptura este completată cu alge sargase și cu migdalele de pin.

A doua zi pornesc cu toții către munte. Inginerul observă că se află pe un teren vulcanic. Pe drum, Harbert vede urme de animale mari, iar Pencroff se bucură de întâlnirea cu niște oi sălbatice, pe care le privește ca pe niște cotlete.

La căderea nopții exploratorii ajung la prima platformă a muntelui. Hotărăsc să poposească acolo, dar Cyrus Smith și Harbert vor să urce până în vârful vulcanului. Inginerul este sigur că vulcanul este stins așa că urcă prin interiorul conului. Tocmai când ajung în vârf, apare luna. La lumina ei, cei doi privesc de jur împrejur și constată că se află pe o insulă.

Capitolul XI

A doua zi, naufragiații urcă cu toții în vârful vulcanului. Reporterul desenează  cu ușurință harta insulei și dau cu toții nume formelor de relief pe care le vedeau: vulcanul – Muntele Franklin,  apoi Lacul Grant, Golful Washington, Golful Uniunii, Golful Rechinului, Peninsula Serpentinei etc. Inginerul le cere celorlalți să nu se mai socotească naufragiați, ci coloniști.

Insula o botează Lincoln, după numele celui dintâi dintre nordiști, fără a bănui că doar după două săptămâni Abraham Lincoln va fi asasinat la Washington.

Capitolul XII

Cyrus Smith își reglează apoi ceasul, după soare. Îi cere lui Gedeon Spillet să îl lase pe al lui la ora de acasă, ora Washingtonului, și să aibă grijă să îl întoarcă la timp.

Coloniștii pornesc la drum, pentru a reveni la Șemineu. În drum către râu, au un moment de emoție, căci zăresc un fum ridicându-se dintre stânci. Ajunși acolo se liniștesc, fiindcă nu era decât un izvor sulfuros, care degaja un fum gălbui, dar și un miros pătrunzător și neplăcut.

Se ivește și pârâul, cu apă dulce, iar călătorii descoperă și prind în pădure o mulțime de fazani. Descoperă ei și o turmă de canguri, dar aceștia nu se lasă prinși. Inginerul spune că trebuie să își confecționeze arcuri și săgeți, ca să poată să vâneze.  Top și Nab dibuiesc un fel de iepuri și prind doi dintre ei, așa că acum aveau asigurată friptura.

Pârâul Roșu, căci așa îi spuseseră din cauza culorii malurilor, îi conduce la lacul Grant, un lac cu apă dulce și el. Pe maluri trăiau o mulțime de păsări acvatice, ceea ce dovedea că apele sale erau bogate în pește.

Coloniștii ajung la Șemineu, Nab și Pencroff fac repede friptura și toți mănâncă cu mare plăcere. După masă, inginerul le arată celorlalți mineralele pe care le culesese și care aveau să le fie de folos: fier, pirită, argilă, var, cărbune.

* * * 

Urmează Insula misterioasă (3 bis)

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !