roman de JULES VERNE
Partea a II-a
Capitolul XVIII
Coloniștii nu reușesc să își explice cum se sălbăticise Ayrton acum mai mulți ani, totuși scrisese mesajul cu coordonatele lui cu cel mult trei luni în urmă. Cyrus Smith așează această enigmă printre celelalte de pe insula misterioasă.
Ayrton continuă să trăiască în locuința din țarc. Pentru a putea să aibă o legătură sigură cu el, Cyrus Smith hotărăște să facă un telegraf. Face întâi firele, din fier, apoi construiește două pile electrice simple, una pentru Casa-de-Granit și una pentru locuința din țarc. În scurt timp încep să comunice prin mesaje telegrafice în fiecare seară.
În cursul verii, coloniștii se ocupă de treburile gospodăriei, de animale, de grădina de legume și ogoarele cu grâu. Vânează mistreți și jaguari, explorează părțile necunoscute ale insulei. Fac și fotografii, cu aparatul și ustensilele găsite în ladă.
Începe apoi noul sezon rece și, o dată cu el, noul an. Coloniștii împlinesc doi ani de când se aflau pe insula Lincoln.
Capitolul XIX
Coloniștii realizează că în doi ani nu trecuse nici un vas pe lângă insula lor. Era deci sigur că se află în afara rutelor maritime obișnuite. Ei hotărăsc ca, în primele zile ale noului sezon cald, să meargă pe insula Tabor și să lase un mesaj cu coordonatele insulei Lincoln în fosta casă a lui Ayrton. Acesta le spusese că lordul Glenarvan îi promisese că se va întoarce să îl ia, iar ei sperau că asta se va întâmpla cât mai curând.
Până atunci, coloniștii pleacă să mai ocolească o dată insula lor, lăsându-i acasă doar pe Ayrton și pe Jup.
Ajunși în nordul insulei, coloniștii observă că litoralul se dosebea foarte mult față de cel din sud. Era în întregime stâncos, deosebit de accidentat. Trecând pe lângă el, Top scoate niște lătrături asemănătoare cu acelea pe care le scotea pe lângă puțul din Casa-de-Granit. Cyrus Smith observă acest lucru și privește cu mare atenție coasta, dar nu observă nimic deosebit.
Inginerul își manifestă dorința de a cerceta mai bine Golful Rechinului. Vremea se anunță proastă și Pencroff spune că ar fi mai ușor dacă cineva ar aprinde un foc pe coastă așa cum aprinsese inginerul la întoarcerea vasului din prima călătorie. Cyrus Smith îl aprobă, dar ceva mai târziu îi spune reporterului că nimeni dintre ei nu aprinsese atunci vreun foc.
Capitolul XX
Abia a doua zi dimineață reușește vasul Bonadventure să intre în golf. Acesta era larg, complet ferit de vânturi din toate părțile și avea o adâncime care ar fi permis să se adăpostească acolo oricărui vas, oricât de mare ar fi fost.
Coloniștii se întorc la Casa-de-Granit. Gedeon Spilett îl convinge pe Cyrus Smith să discute cu toată lumea despre misterele de pe insula Lincoln. Felul în care ajunsese inginerul pe plajă când căzuse din balon, modul în care Top fusese aruncat din apă când se lupta cu vaca-de-mare, alica din corpul purcelușului, mesajul pe care Ayrton nu îl scrisese niciodată și focul pe care nu îl aprinsese nimeni dintre ei, toate erau niște fapte inexplicabile, misterioase.
Sosește și cea de-a treia iarnă pe care coloniștii o petrec pe insula Lincoln. Vremea este aspră, furtunile de ploaie și zăpadă se succed necontenit, dar, până la urmă, lunile de iarnă trec și se apropie anotimpul cald.
Într-o zi frumoasă, Harbert face mai multe fotografii ale litoralului. Când le developează, observă pe un clișeu o pată mică. Privește cu o lentilă puternică, scoate un țipăt și fuge să-i arate lui Cyrus Smith. Acesta privește și el, ia apoi ocheanul și fuge la fereastră. Privește punctul respectiv și vede că în apele insulei Lincoln se află o navă.
* * *
Urmează Insula misterioasă (14)
Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vizitele voastre mă bucură, părerile voastre mă interesează. Vă mulțumesc !