CĂPITAN LA CINCISPREZECE ANI. Povestire pe scurt (8)

roman de JULES VERNE

Partea a II-a

Capitolul I Negoțul de sclavi

     Dick Sand, căpitan la cincisprezece ani, avusese dreptate să se îngrozească atunci când își dăduse seama că se află în Africa ecuatorială.
     Negoțul de sclavi negri din secolul XV începuse după alungarea musulmanilor din Spania. Ei se refugiaseră pe coasta Africii, dar unii fugari fuseseră prinși de portughezi și luați ca sclavi. Familiile lor erau bogate și au vrut să-i răscumpere, dar portughezii aveau nevoie de robi care să muncească, așa că au refuzat banii. Atunci, familiile au oferit în schimbul rudelor lor un număr mult mai mare de negri africani, care erau ușor de prins. Portughezilor le-a convenit și așa a început negoțul de sclavi în Europa secolului XV.

     La sfârșitul secolului XVI negoțul de sclavi negri devenise ceva foarte obișnuit, ei erau indispensabili pentru muncile din coloniile întemeiate de europeni în Lumea Nouă (continentul american). În Africa s-au creat importante piețe de sclavi, apele oceanului erau brăzdate de numeroase nave ce duceau negrii în coloniile din America.

     În secolele XVII și XVIII sclavia s-a abolit în Anglia, Franța, SUA. La vemea în care se petreceau întâmplările povestite aici (1873) negoțul de sclavi se mai făcea numai pentru coloniile spaniole și portugheze, precum și pentru Orient. Triburi întregi din Africa erau vânate și înrobite, trimise apoi spre colonia portugheză Angola sau spre Mozambic. De aici unii ajungeau în Cuba sau în Asia popoarelor musulmane, la Mecca.

     Dick Sand, doamna Weldon și Jack, vărul Benedict, negresa Nan și cei cinci negri: Tom, Bat, Austin, Acteon și Hercule se aflau acum tocmai în mijlocul Angolei.

Capitolul II Harris și Negoro

     În timp ce Dick Sand și oamenii săi se aflau în pădure la locul de popas, Harris și Negoro se întâlniră nu departe de ei, pe malul unui pârâu care străbătea un mare desiș de papirus. Lui Negoro îi părea rău că Harris nu îi dusese pe naufragiați mai în adâncul Angolei. Harris, negustor de sclavi, îi explica faptul că nu mai putuse rămâne cu aceia, fiindcă Dick Sand devenise tot mai bănuitor.
     Cei doi înșirară amintiri comune din viața lor de negustori de sclavi, în slujba unuia, Alvez. Negoro povesti apoi cum ajunsese el pe Pilgrim și cum reușise să deturneze vasul de la destinația lui, să-l aducă pe coastele Africii. Convorbirea fu întreruptă, la un moment dat, de un foșnet în desișul de papirus. Reluară apoi discuția și Negoro spuse că avea de gând să-i vândă pe negrii de pe Pilgrim ca sclavi. Își făcură socoteala că Dick Sand, căpitan la cincisprezece ani, și ai lui vor coborî spre coastă cu pluta pe apele vreunui râu care se vărsa în fluviul Coanza. Fluviul i-ar fi dus la țărmul Oceanului Atlantic, unde ar fi putu să găsească ajutor. Ticăloșii își propuseră să-i aștepte și să-i prindă chiar pe malul fluviului, ajutați de războinicii băștinași care colaborau cu vânătorii de sclavi.
     Auzind din nou foșnetul papirusului, cei doi priviră într-acolo. Îl văzură pe Dingo, gata să se repeadă asupra lui Negoro. În timp ce câinele țâșni spre el, Negoro îl împușcă și animalul dispăru în desiș. Portughezul îi spuse lui Harris că avea o răfuială veche cu câinele acela, dar nu voi să-i povestească despre ce era vorba.

* * *

Urmează Căpitan la cincisprezece ani (9)

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !