roman de JULES VERNE
Capitolul IX Kazonde
După cinci săptămâni de drum, Dick Sand, căpitan la cincisprece ani, ajunse, împreună cu caravana de sclavi, la Kazonde, un târg de sclavi dintre cele mai mari și mai importante.
Orașul Kazonde era împărțit în două cartiere mari. Unul era cartierul negustorilor de sclavi arabi, portughezi și băștinași, iar celălalt era cartierul regelui negru. Cartierul negustorilor de sclavi era dominat de Alvez, ai cărui agenți erau, printre mulți alții, Negoro și Harris. Bătrânul Alvez era un negru ce se născuse pe meleagurile africane. Își luase un nume portughez ca să impună mai mult. Regele negru se numea Moini Lungga. Era un bărbat de cincizeci de ani care arăta de optzeci, din cauza faptului că bea peste măsură de mult. Alcoolul îi luase mințile și singura lui distracție era să îi schilodească pe supușii lui. Multora din alaiul lui le lipsea fie nasul, fie o ureche, un picior sau o mână. Cel care îl aproviziona cu alcool era tocmai Alvez.
Prizonierii fură închiși în niște barăci mizerabile. Din cei cinci sute rămăseseră numai două sute cincizeci, ceilalți pieriseră pe drum. Dick Sand fusese oprit în piață și stătea lungit în praf. Deodată, strigătele celor aflați în piață anunțară sosirea lui Alvez. Acesta apăru însoțit de Coimbra, organizatorul vânătorilor de sclavi și comandantul cetelor de bandiți ale lui Alvez.
Cei patru negri americani fură aduși în fața lui Alvez, ca fiind o marfă deosebită de restul sclavilor. Coimbra voi să-l facă pe Austin să deschidă gura, ca să-i vadă dinții, așa cum se face cu caii. Austin îi dădu un pumn zdravăn în față, câțiva soldați se repeziră la el, dar Alvez îi opri, căci nu voia să i se strice marfa. Dick Sand fu și el împins în fața lui Alvez, în timp ce acesta vorbea cu căpetenia arabă care îl supraveghease pe tânăr. Curajosul căpitan la cinsprezece ani profită de ocazie și le șopti celor patru că primise un bilet de la Hercule și că Nan murise.
Nici nu termină de vorbit că tânărul simți o mână pe umăr. Se întoarse și dădu cu ochii de Harris. Îl întrebă imediat unde sunt doamna Weldon și micul Jack. Cu compasiune prefăcută și batjocoritoare, Harris îi spuse că muriseră amândoi. Înnebunit de mânie, Dick Sand se repezi la Harris, îi smulse pumnalul de la brâu și i-l înfipse în piept, rănindu-l de moarte.
Capitolul X O zi de mare târg
Alvez și Coimbra ar fi vrut să-l ucidă pe Dick Sand, însă apăru Negoro care le ceru să mai aștepte puțin. Legat zdravăn, tânărul fu aruncat în temnița în care erau închiși sclavii condamnați la moarte.
După două zile se deschise târgul. Urma ca sclavii să fie vânduți, dar la târg se vindeau și tot felul de alte mărfuri: orez, porumb, mirodenii, capre, oi și porci, păsări și pește, băuturi ca vinul și berea din banane, dar mai ales stofe și fildeș. Mărfurile se plăteau cu sclavi sau cu mărgele de sticlă colorate și scoici.
La amiază începu vânzarea de sclavi. Tom și tovarășii săi fură cumpărați de un negustor arab care urma să-i trimită mai departe, în Africa Centrală, spre lacul Tanganyika și de acolo, la exploatările din Zanzibar. Închiși într-o baracă aparte, ei nu reușiră să mai dea ochii cu Dick Sand, căpitan la cincisprezece ani.
* * *
Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vizitele voastre mă bucură, părerile voastre mă interesează. Vă mulțumesc !