30 iulie 2018

CĂPITAN LA CINCISPREZECE ANI. Povestire pe scurt (11)

roman de JULES VERNE

VII O tabără pe malurile Coanzei

   Pe colina din apropierea termitierelor se afla un sicomor uriaș. La umbra lui poposise o caravană de sclavi. Acolo fură duși Dick Sand, căpitan la cincisprezece ani, și cei cinci negri. Nan fu trimisă la femei, iar ceilalți patru negri, deși oameni liberi și cetățeni americani, fură puși doi câte doi în jug, ca și ceilalți sclavi. La un capăt al jugului era prins gâtul unui sclav, iar la capătul celălalt, în urma primului, era prins al doilea. Pe Dick Sand nu îndrăzniseră să-l lege așa, totuși era alb. Avea mâinile și picioarele libere, dar era dezarmat și supravegheat tot timpul de un paznic înarmat.

     Caravana era formată în majoritate din negri: cinci sute de sclavi, bărbați și femei, două sute de soldați, hamali și tâlhari care aveau sarcina de a procura hrana prin jefuirea satelor prin care treceau, plus paznicii. La toți aceștia se adăugau căpeteniile caravanei, arabi și portughezi.
     Sclavii erau procurați de soldații care făceau raiduri prin sate special în acest scop. Rețineau tinerii și copiii, pe ceilalți îi măcelăreau, apoi dădeau foc satelor. O altă sursă de sclavi erau șefii unor triburi care supuneau alte triburi și vindeau prizonierii negustorilor de sclavi. Hamalii duceau poverile prețioase, în primul rând fildeșii de elefant. Restul obiectelor erau cărate de sclavi, care aveau gâturile prinse în jug, dar mâinile și picioarele erau libere.
      Dick Sand era cu gândul numai la doamna Weldon și la Jack. Își dădea seama că vărul Benedict nu le era de niciun ajutor, căci el nu putea să aibă grijă nici de el însuși. De fugit, Dick Sand nu putea să fugă și se mai alina cu speranța că poate va primi vreun ajutor de la Hercule. Avu măcar mulțumirea să înțeleagă, din ce auzea de la căpeteniile caravanei, că sunt duși la Kazonde, un mare târg de sclavi până la care caravana ar fi făcut cam trei săptămâni. Dick se temuse să nu fie duși mult mai în interiorul continentului, cale de luni de zile. Chiar dacă ar fi reușit să fugă, ar fi fost foarte greu să ajungă înapoi, pe țărmul oceanului.
      Tânărul încercă să se apropie de cei patru tovarăși ai săi care fuseseră prinși în jug doi câte doi. Voia să le dea și lor vestea, cât de cât bună. Paznicul său, însă, observă și începu să țipe la el. Veniră apoi în goană niște soldați și îl duse la locul său, iar pe cei patru îi duseră la celălalt capăt al taberei. Furios, Dick Sand, capitan la cincisprezece ani, se repezi asupra paznicului. Soldații săriră asupra lui și l-ar fi omorât dacă nu ar fi intervenit o căpetenie, un arab.

Capitolul VIII Câteva însemnări ale lui Dick Sand

     Caravana porni mai departe. Chiar în fruntea convoiului se aflau Tom și fiul său, Bat, în același jug, iar în altul se aflau Austin și Acteon. De când fuseseră prinși, Tom le spusese celorlalți adevărul: că se află, de fapt, în Africa și să nu spere la milă din partea celor care îi înrobiseră.
     Nan se afla, cu celelelalte femei, în mijlocul convoiului. Era prinsă în jug cu o femeie care ducea un copil sugar în brațe și unul de vreo trei anișori de mână. Cel mai mare abia se târa, așa că Nan, miloasă, îl luă ea în brațe.
     Dick Sand era în coada convoiului. La popasuri își făcea însemnări din timpul călătoriei. Însemnările erau pline de întâmplări groaznice. Soldații atacaseră un sat și luaseră prizonieri, omorându-i pe cei de care nu aveau nevoie. La trecerea unui pod două femei prinse în același jug căzuseră în apă și fuseseră mâncate de crocodili. Timp de câteva zile traversaseră niște câmpii inundate și sumedenie de lipitori se prinseseră de trupurile oamenilor; merseseră și noaptea, fiindcă nu se putea dormi în câmpia unde apa le ajungea până la mijloc. Tot aici, într-o noapte, caravana fusese atacată de vreo cincisprezece crocodili, care făcuseră multe victime. Dick Sand a întâlnit-o apoi pe Nan, foarte slăbită. Când s-a apropiat de ea, un soldat a aruncat-o înapoi între celelalte femei, iar o căpetenie arabă îl duse la locul lui pe tânăr, rostind numele lui Negoro.
     Într-o noapte, Dick Sand, capitan la cincisprezece ani, a avut surpriza să-l simtă alături de el pe Dingo. De zgarda acestuia era prins un mesaj de la Hercule. Îl înștiința că doamna Weldon și Jack sunt duși cu o kitanda, un fel de targă din ierburi având un acoperământ de pânză, cărată pe umeri de doi oameni. În ultimele zile de drum, au fost uciși cei care nu mai puteau nici să se târască. Între ei se afla și Nan.

* * *

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Vizitele voastre mă bucură, părerile voastre mă interesează. Vă mulțumesc !