MINUNATA CĂLĂTORIE A LUI NILS HOLGERSSON PRIN SUEDIA (10)

roman de SELMA LAGERLÖF

A sosit momentul să ne luăm rămas bun de la Nils Holgersson, de la Martin, de la Akka şi toţi ceilalţi. Călătoria lui Nils cu gâştele sălbatice a fost lungă, au petrecut vara în nord, apoi au pornit înapoi, trecând prin multe aventuri. Cine vrea să le afle pe toate, e bine să caute cartea şi să o citească. Azi veţi mai afla doar cum s-a întors Nils înapoi acasă și cum a avut loc revederea dintre băiat şi familia sa.

Înapoi acasă

Într-o zi ceţoasă de toamnă, cârdul de gâşte poposi pe un ogor, nu departe de Vemmenhog, satul lui Nils Holgersson. Akka îi spuse că ar fi momentul să se ducă înapoi acasă, la familie, şi chiar îl conduse până în apropiere. La despărţire îi spuse lui Nils să nu uite că Suedia e mare şi oamenii ar trebui să le lase vietăţilor sălbatice câteva insule nelocuite, câteva lacuri şi bălţi, câteva păduri pustii. Îl mângâie cu ciocul de câteva ori, apoi îşi luă zborul.

Nils Holgersson se strecură în grajd şi găsi aici o vacă, nu trei, câte erau când plecase el de acasă. Aceasta îi spuse că părinţii lui nu o duc prea bine. Au vândut cele două vaci ca să cumpere un cal, dar calul a căpătat un beteşug şi nu a putut munci toată vara. Părinţii lui Nils erau tare necăjiţi şi pentru altceva. Ei credeau că Nils, când dispăruse de acasă, furase gâscanul şi erau tare mâhniţi că băiatul lor plecase ca un hoţ.

Necăjit, Nils trecu în grajdul calului. Îi spuse cine e, iar calul îi răspunse că nu avea un renume prea grozav pe acolo, ceea ce îl mira, pentru că arăta ca un băiat de treabă, foarte mic, ce e drept. Nils îl întrebă ce are de nu poate merge, iar calul spuse că nu este bolnav, cum cred stăpânii, ci i s-a înfipt ceva ascuţit în picior, probabil un fier,  şi nu poate călca.

Nils Holgersson scrijeli ceva cu briceagul pe copita calului şi tocmai când termină îi auzi pe părinţii lui venind acasă. Erau slabi şi necăjiţi şi vorbeau despre datorii, despre împrumuturi. Tatăl lui spunea că nu s-ar mai împrumuta la nimeni, mai bine ar vinde casa. Mama nu voia, spunea că dacă se întoarce Nils şi nu își mai găseşte familia acolo, ce se face el.

Tatăl lui Nils intră în grajd, să vadă ce face calul şi văzu că pe copită e scrijelit ceva. Se uită şi citi cu mirare cuvintele: "Scoate fierul din picior!" Plecă să caute ceva să scoată fierul. În timpul ăsta, Martin gâscanul, care se pricopsise în călătorie cu o familie: Dunfin, nevestica lui bună şi frumoasă şi şapte bobocei, veni şi el cu toată ceata să le arate unde îi fusese casa, adică despărţitura gâştelor din grajdul vacilor.

Mama lui Nils văzu frumuseţe de gâşte din grajd, sări şi trânti uşa, prinzându-le acolo. Martin începu să ţipe cât îl ţinea gura, iar Nils, deşi nu prea voia să îl vadă părinţii lui aşa mic, apăru în uşă strigând să lase gâştele în pace. Părinţii săi îl îmbrăţişară cu bucurie, spunându-i că a crescut și arată bine. Atunci Nils se uită la el însuși şi îşi dădu seama că spiriduşul se ţinuse de cuvânt: odată reîntors acasă, îşi recăpătase înfăţişarea. Nu mai era un prichindel. Era acum un băiat mare și frumos.

A doua zi gâştele sălbatice porniră mai departe în drumul lor. Băiatul rămase în familie, la ai lui. Voind să-şi ia rămas bun de la gâște, Nils Holgersson descoperi că nu le mai  înţelege graiul. Atunci le mângâie cu drag pe fiecare şi le urmări cu privirea până când se pierdură în zare.

Sfârşitul povestirii pe scurt a selecțiilor din romanul ”Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia”

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !