DESCRIEREA MOLDOVEI. Povestire pe scurt (5)

proză savantă de DIMITRIE CANTEMIR

II. Partea politică (continuare)

Capitolul XVI. Despre boierimea moldovenească

Cei din tagma boierilor și-au obținut boieria de la domnitor, fie pentru că îi întrecuseră pe ceilalți în vitejie și credință, fie pentru că erau boieri refugiați de pe la sârbi, bulgară, tătari, leși,  care juraseră credință domnului Moldovei. Ajunseseră atât de mulți, încât au fost împărțiți în trei stări. În urma stării a treia se aflau răzeșii, care erau mai mult țărani decât boieri.

În vremurile mai vechi, un tânăr, din orice familie boierească ar fi fost, slujea toată tinerețea prin casele boierilor apoi la domnitor, până să fie făcut boier de starea a treia. Dacă era merituos, trecea apoi la starea a doua și abia apoi devenea boier mare. Pe timpul lui Dimitrie Cantemir, boierii recurgeau la orice pentru a ajunge repede în rândurile boierilor mari și, de aceea,  ajungeau printre cârmuitori oameni plini de trufie, îndărătnici, necinstiți și nepricepuți.

Boierii erau numiți sau confirmați de domnitor în fiecare an în ziua de întâi ianuarie. Seara erau poftiți la un ospăț, iar a doua zi ei trimiteau daruri de preț domnitorului și doamnei sale.

Capitolul XVI. Despre ceilalți locuitori ai Moldovei

În Moldova trăiau multe neamuri de oameni, în afară de moldoveni. Grecii, albanezii, sârbii și bulgarii se ocupau fie cu negustoria, fie slujeau cu leafă la domnie. Nemții, leșii și cazacii erau fie oșteni, fie slujitori la curte. Armenii se socoteau supuși ai domnului, aveau bisericile lor și își țineau legea lor. La fel și evreii, care puteau să-și facă sinagogi, dar numai de lemn, nu de piatră; ei se ocupau cu negustoria și țineau hanuri. Și turcii făceau negustorie, dar nu le era îngăduit să-și cupere case ori moșii, nici să-și construiască moschei, ori să-și facă rugăciunile la vedere. Mai erau ruși și unguri, ca vecini ce se aflau, precum și țigani, robi ai boierilor. Cantemir spune că aveau aceeași înfățișare și aceleași năravuri ca țiganii din alte țări: erau leneși și hoți.

Moldovenii adevărați erau, în afară de boieri, târgoveți și țărani. Târgoveții erau meșteșugari, disprețuind neguțătoria. De aceea, banii grei câștigați din negustorie pe pământul Moldovei plecau prin țările de unde erau negustorii.

Despre țăranii de la câmpie, Cantemir spune că erau leneși și trândavi. Cultivau numai cât le trebuia ca să mănânce, nu făceau provizii pentru timpuri neprielnice. Țăranii din anumite zone, Câmpulung, Vrancea, Tigheci, se ocupau cu creșterea oilor și erau asociați în obști libere, cu legile și judecățile lor.

* * *

Urmează Descrierea Moldovei (6)

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !