COPILĂRIA. Povestire pe scurt (5)

roman de MAXIM GORKI

IX

După plecarea lui ”Bună treabă”, Alexei se împrieteni cu moș Piotr. Bătrânul semăna cu bunicul, uscățiv și curățel, dar mai scund. Vorbea glumeț, dar lui Alioșa i se părea că își bate joc de toți. Povestea cum îi schimbase mai multe meserii contesa la care fusese rob, Tatiana Alexeevna. Tocmai când fusese pus birjar, venise eliberarea șerbilor și rămăsese cu iapa, pe care o botezase Tanka.


Moș Piotr știa carte, cunoștea cărțile sfinte, era curat și ordonat, părea bun și vesel. Uneori, însă, ochii i se tulburau și se băga într-un colț, mut ca și nepotul care stătea împreună cu el. Cu Alioșa se purta bine, îl întreba ce vrea să se facă atunci când va fi mare și îi spunea că e cel mai ușor să se facă pescar. Îi povestea fel de fel de istorii de la curtea contesei, fosta lui stăpână. Lui Alioșa nu-i plăcea, însă, că în toate povestirile lui oamenii erau chinuiți și batjocoriți.
Odată, veniră pe acolo verii lui Alexei, Sașa al unchiului Mihail și Sașa al unchiului Iakov. Verii îl păcăliră, îndemnându-l să-l scuipe pe chelie pe un boier care locuia alături, la Betleng. În timpul ăsta ei se plimbară pe stradă, așa că singurul pedepsit cu o bătaie zdravănă fu Alioșa. Pe când zăcea, bătut, în bucătărie pe cuptor, se urcă la el moș Piotr cu o expresie plină de cruzime și îl lăudă, mulțumit de ceea ce făcuse băiatul. De atunci Alioșa îl ocoli și nu mai stătu de vorbă cu el.
Spre deosebire de casa Betleng, unde se ducea o viață zgomotoasă și veselă, unde locuiau multe cucoane frumoase la care veneau mereu ofițeri și studenți, casa Ovseannikov era liniștită și respectabilă. În fiecare după-amiază, în curte se jucau trei băieți, trei frați, doi mai mărișori și unul mic, plin de vioiciune. Se jucau frumos, nu se certau și nu se băteau niciodată, iar când erau chemați, intrau în casă foarte supuși. Alioșa se urca într-un copac și îi privea, dar băieții nu îl chemau niciodată să se joace cu ei.
Într-o zi, pe când cei trei se jucau de-a ascunselea, cel mic sări în ciutura fântânii, care se duse cu el în fântână. Alexei strigă și sări în curte fugind spre fântână, în același timp cu fratele mijlociu. Sosi și cel mare și îl scoaseră pe băiețel, ud, însângerat și speriat. Nu mai ieșiră în curte timp de o săptămână, dar când reveniră îl chemară pe Alioșa în curte la ei. Află de la ei că mama lor murise și aveau una vitregă.
Alioșa începu să le spună fel de fel de povești, auzite de la bunica. Într-un târziu, apăru bunicul băieților, care îl goni din curte și îl duse la bunicul lui. Acesta îl bătu și îl azvârli în căruța lui moș Piotr. Băieții continuară să se vadă, într-un loc ascuns, sub o tufă de soc, unde făcuseră o gaură în gard. Doi dintre frați stăteau de vorbă cu Alexei, iar al treilea făcea de pază ca să nu-i prindă bunicul lor. Îi prindea uneori moș Piotr, care îi alunga de acolo.
Moș Piotr era din ce în ce mai des mohorât și înțepenit. Într-o zi  întunecoasă de iarnă, veni la bunicul un polițist care îl căuta pe moș Piotr. Acesta lăsase calul și dispăruse. Seara veni alt polițist, care se instală în bucătărie. O vecină veni și vesti că în spatele casei, într-o groapă se află trupul lui moș Piotr. Își luase viața cu un cuțit. Împreună cu nepotul său și cu încă un om, jefuia bisericile de multă vreme. Acum aflase că este urmărit.

* * *

Urmează Copilăria (6)

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !