COLIBA UNCHIULUI TOM. Povestire pe scurt (6)

roman de HARRIET BEECHER-STOWE

16. Stăpâna lui Tom și părerile ei

Într-o dimineață, la micul dejun, Saint Clare îi spune soției sale că verișoara Ophelia va prelua grijile gospodărești ale casei. Marie se bucură că Ophelia va descoperi cât de greu este să ai sclavi, fiindcă sunt răi.

Marie Saint Clare socotește că Mammy, pe care o chema noaptea de multe ori pentru fel de fel de fleacuri, este o mare egoista, fiindcă dormea adânc și se trezea cu greu când o chema. O consideră egoistă și pentru că duce dorul soțului ei și celor doi copii.

Când se măritase, Marie Saint Clare o luase de la casa tatălui ei pe Mammy, dar nu și pe soțul ei și pe cei doi copii ai lor. În timpul discuției, Saint Clare dă răspunsuri ușor ironice, cu două înțelesuri, căci nu este de acord cu părerile soției sale, dar nici nu vrea să o supere. Eva spune că Mammy are mereu dureri de cap și propune să îi țină locul măcar pentru o noapte. Asta o face pe Marie să spună că și ea suferă, dar nu se plânge niciodată, ceea ce era, evident, neadevărat.

Saint Clare pleacă în oraș, iar Marie, înviorată deodată, începe să-i înșire Opheliei, treburile casei. Își critică apoi fiica, pentru faptul că era prea apropiată de negri și îi considera pe toți cei din jurul ei egali cu ea. De aici trece la Saint Clare, care încuraja această atitudine a Evei, fiind el însuși foarte înțelegător cu sclavii.

Domnișoara Ophelia este de părere că stăpânii de sclavi au o mare răspundere, că ar trebui să le dea educație sclavilor și să-i trateze ca pe niște ființe umane.

La biserică se susține părerea că această orânduire socială este creată de Dumnezeu, că este drept ca oamenii să fie unii de condiție superioară, alții de condiție inferioară, că unii s-au născut ca să fie stăpâni, iar alții ca să fie sclavi. Saint Clare nu este de acord cu aceste opinii și consideră că aceasta nu este religie adevărată și că oamenii vor să păstreze sclavia pentru că le aduce foloase. Marie spune că sclavia este o instituție dreaptă și că nu ar putea trăi fără sclavi. Întrebată ce îi place mai mult, Eva spune că preferă casa plină de servitori, ca să aibă în jur oameni pe care să-i poată iubi.

17. Cum se apără un om liber

În timp ce se făceau pregătiri pentru plecarea fugarilor, la familia Halliday sosește  Phineas Fletcher. El aduce vestea că se apropie urmăritorii. Hotărât să-și apere soția și copilul, George spune că va  lupta până la ultima suflare. Se urcă cu toții într-o căruță și pleacă.  Ajung la niște stânci și urcă, pentru a se adăposti în peșteri.

Urmăritorii ajung la poalele stâncilor și le strigă să se predea, dar George le răspunde vorbind ca un om liber. Le spune că nu recunoaște legile care permit ca oamenii să fie vânduți și schinghiuiți de stăpânii lor și că vor lupta pentru libertate până la ultima picătură de sânge.

Urmăritorii deschid focul, dar, până la urmă, unul de-al lor cade, rănit. Ceilalți îl părăsesc, iar cei urmăriți îi leagă rana și îl duc la quakeri să fie îngrijit.

18. Experiența și părerile domnișoarei Ophelia

În scurtă vreme, Saint Clare îi încredințează lui Tom sarcina de a face toate cumpărăturile pentru casă. Negrul ține mult la stăpânul său și este foarte trist când acesta ajunge acasă beat, de la petreceri. Într-o zi îi vorbește din suflet, cu lacrimi pe obraz, și îl face să promită că nu va mai veni beat acasă. Saint Clare își ține cuvântul, căci, de fapt, nici nu era chefliu din fire.

Domnișoara Ophelia pornește să facă ordine în casă, misiune foarte grea, căci toți servitorii erau dezordonați și făcuseră ce voiseră până atunci. Toți sunt speriați, dar bucătăreasa Dinah este chiar furioasă. Când domnișoara Ophelia ajunge cu controlul în bucătărie, găsește prin sertare, laolaltă, cepe, pomezi pentru păr, rufe murdare, ierburi aromate și multe alte lucruri. Îi spune lui Saint Clare, dar acesta râde și o lasă să procedeze cum crede de cuviință.

Seara, domnișoara Ophelia o cunoaște pe Prue, o bătrână sclavă care aducea cornuri calde. Prue era bețivă și stăpânul ei o bătea crunt pentru asta. Pe vremea când avusese singurul ei copil, acesta se îmbonăvise, iar stăpâna nu o lăsase să stea lîngă el măcar noaptea. Într-o noapte, micuțul plânsese și țipase până murise. Prue se apucase de băutură fiindcă avea în urechi mereu țipetele copilașului ei. Tom îi povestește și Evei despre viața lui Prue, iar fetița este puternic impresionată.

 * * * 

Urmează Coliba unchiului Tom (7)

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !