21 iunie 2018

COLIBA UNCHIULUI TOM. Povestire pe scurt (13)

roman de HARRIET BEECHER-STOWE


36. Emmeline și Cassy


Emmeline, îngrozită de zgomotul teribil produs de beția lui Legree, o întreabă pe Cassy dacă nu ar putea să fugă de acolo. Cassy, însă, îi spune că ar fi prinsă de câinii lui Legree, apoi stăpânul lor ar supune-o la torturi cumplite.
Fata povestește că Legree voise să o silească să bea rachiu, iar ea se opusese, căci mama ei o învățase să nu se atingă de așa ceva. Cassy, dimpotrivă, o sfătuiește să bea ca să poată suporta viața aceea îngozitoare, unde sfaturile mamei nu sunt de nici un folos.

A doua zi, de dimineață, Legree se trezește îngrozit de visul pe care îl avusese. Se făcea că o fantomă îi pusese o mână moale și rece pe braț, apoi șuvița de păr i se încolăcise în jurul gâtului și îl strânsese până își pierduse răsuflarea. După aceea, Cassy îl îmbrâncise într-o prăpastie, iar fantoma își ridicase vălul și o văzuse pe mama lui.
Cassy îl sfătuiește pe Legree să-l lase în pace pe Tom, fiindcă era un muncitor valoros și erau în mijlocul sezonului de cules bumbac. Știind punctul slab al lui Legree, Cassy îi spune că va pierde pariurile pe care le făcuse în oraș, că va avea cea mai bogată recoltă.
Legree se duce la Tom și îi spune să ceară iertare în genunchi pentru faptul că refuzase să-i îndeplinească porunca. Tom refuză, știind că făcuse ce era drept. Îi mai spune că va munci cât de bine va putea pentru el, dar sufletul nu i-l va da și nu se va lăsa îngenucheat. Furios, Legree îl lovește pe Tom cu pumnul. Simte apoi o atingere pe mână, exact ca în visul lui, când îl atinsese fantoma. Înspăimântat, o aude pe Cassy, care îl potolește, amintindu-i că are nevoie de puterea lui Tom la câmp.

37. Libertate

Cel rănit în timpul urmăririi lui George Harris și a grupului său de sclavi fugari fusese dus la quakeri. Bătrâna de treabă care îl îngrijește îi înmoaie inima și îl face să-i atenționeze pe fugari că semnalmentele lor sunt date în portul în care se făcea îmbarcarea pentru Canada. După trei săptămâni, acest om pleacă însănătoșit și, sub influența binefăcătoare a purtării frumoase a quakerilor, renunță la meseria de vânător de sclavi și devine un vestit vânător de fiare săbatice.
Fugarii se despart și George rămâne doar cu Eliza și cu Harry, fiul lor. Eliza își taie părul și se travestește în bărbat, iar pe Harry îl îmbracă în fetiță. Îl împrietenesc pe copil cu doamna Smith, o femeie din Canada care acceptase să-i ajute și urma să se îmbarce cu copilul, trecând drept mătușa ”fetiței” Harrieta.
Ajunși în port, George și ”tânărul” care îl însoțea, Eliza, se îmbarcă fără probleme, deși le tremură inima în piept când îl văd pe Marks în biroul căpitanului portului. Călătoria decurge fără incidente.
Debarcați în portul canadian, cei trei, ajunși în libertate, căci în Canada nu exista sclavia, sunt duși la casa unui misionar care îi ajuta pe fugari. George și Eliza nu aveau nimic, nici pământ, nici casă, nici bani. Erau însă oameni liberi și, de aceea, erau fericiți.

* * * 

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă ! 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Vizitele voastre mă bucură, părerile voastre mă interesează. Semnați-vă însă comentariile cu un nume. E neplăcut să răspunzi la zeci, sute de ”Anonimi”. Vă mulțumesc !