roman de GEORGE CĂLINESCU
Lola, Dora și Medy
Jim își revăzu cele trei prietene din copilărie, Lola, Dora și Medy. Își dorea o iubire și, în același timp, o soție. Parcă era atras de una dintre fete, dar nu știa de care, Lola sau Dora. Una era blondă, de o frumusețe rece, dar vaporoasă, cealaltă brună și atletică.
Încercă să afle dacă au iubiți, dar nu se lămuri. Încercă să afle dacă l-ar iubi pe el, dar nici asta nu reuși. Se despărți de ele chinuit de întrebarea care ar putea fi iubirea lui.
”Oracolul” lui Bobby
Bobby Policrat, elev în clasa a VII-a de liceu (a XI-a de azi), la liceul Gheorghe Lazăr, chiulise la trei ore ca să facă o partidă de înot la Lido. Se grăbi spre liceu, căci aveau să dea extemporal la istorie, cu severul profesor Silivestru Capitanovici. Nu știa nimic la istorie, de altfel nici la altele, singurele lui cunoștințe solide erau despre sport și despre vedetele de cinema.
La ora de muzică fu ascultat și nu se lăsă până când profesorul nu îl luă la goană, aruncând cu diapazonul după el. La ora de istorie profesorul, unchiul Silivestru al lui Jim, le dădu subiectul, apoi se așeză pe scaun, privind elevii și gândindu-se la ale sale. Era singur și nu îi plăcea asta, ar fi dorit și el o iubire, soție, copii. De câte ori găsise pe cineva care să-i placă, surorile lui, mătușile lui Jim, găsiseră câte un cusur respectivei și îl descurajaseră. Mai târziu nu mai găseau cusururi, dar îi spuneau că, dacă nu și-a făcut un rost până atunci, slabă nădejde să-și mai facă de acum încolo.
Trezit din gânduri, ochii profesorului căzură pe Bobby, care copia de zor. Îl strigă pe nume, Bobby tresări și cartea de istorie căzu pe dușumea. Silivestru însemnă cu o cruce roșie foaia de extemporal a lui Bobby, îi controlă pupitrul și găsi un caiet suspect. Îl luă și din el căzu un vraf de fotografii de actrițe de cinema. Caietul era oracolul unei fete. La sfârșitul orei, Bobby încercă să recupereze caietul, dar profesorul spuse că i-l va restitui numai proprietarei.
Planetă de tânăr
Acasă, Jim se plimba ca în cușcă, gândindu-se care dintre fete ar fi fost potrivită pentru el, Dora sau Lola. Le plăcea pe amândouă, chiar și pe Medy și ar fi voit să tragă planeta, să-și afle norocul și tovarășa. Gândindu-se bine, i se păru că Lola era un pic prea rece. Se hotărî și îi scrise Dorei o scrisoare în care îi dădu să înțeleagă că are să-i destăinuiască niște sentimente de care nu i-a vorbit.
Silivestru îi scrise și el unei profesoare de geografie cu care încercase mai demult să înfiripe o legătură, dar întrerupsese relația, iar acum voia să o reia.
Pe când Jim scosese mașina în curte s-o mai verifice, în curte pătrunse Vera Policrat, sora lui Bobby. Jim o privi și se recunoscură. Era fata din tren. Puse o vorbă bună la unchiul Silivestru ca să-i dea oracolul, apoi o conduse acasă. Pe drum îi spuse câte în lună și în stele și o convinse să iasă cu el la plimbare pe seară. După această plimbare, în capul lui Jim roiau trei fete, nu două: Dora, Vera și Lola.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vizitele voastre mă bucură, părerile voastre mă interesează. Vă mulțumesc !