ROBINSON CRUSOE. Povestire pe scurt (10)

roman de DANIEL DEFOE

Capitolul 19

Părăsirea insulei și sosirea în Anglia. În Yorkshire am aflat că mi-au murit mulți din familie. Drumul la Lisabona pentru proprietățile din Brazilia. Întâlnirea cu un vechi prieten. Ne înapoiem în Anglia pe uscat. Lupii ne ies în cale.

Robinson Crusoe își ia adio de la insula pe care stătuse mai bine de 28 de ani. Își ia cu el căciula, umbrela din piei de capră și unul dintre papagali, precum și banii.

În Anglia se simte străin de toți și de toate. Văduva căpitanului, căreia îi încredințase cândva banii lui, era acum văduvă pentru a doua oară și sărăcise. Robinson o asigură că nu îi va cere banii și că o va ajuta, după ce se va lămuri în privința averii sale.

Părinții lui muriseră, precum și celelalte rude mai în vârstă. Mai trăiau numai două surori și doi copii ai unuia dintre frați. Îl crezuseră mort și împărțiseră averea între ei, lui nerămânându-i nimic.

Când credea că nu se va descurca în lume cu puținii bani pe care îi avea, Robinson Crusoe este poftit la stăpânii corăbiei care îl adusese de pe insulă. Căpitanul le povestise că Robinson îl salvase și pe el, și corabia, și mărfurile, așa că i-au dăruit două sute de lire sterline.

Robinson Crusoe pleacă în călătorie împreună cu Vineri la Lisabona, ca să afle ce se alesese de plantația lui din Brazilia. Acolo îl regăsește pe căpitanul care îl salvase pe coastele Africii. Află de la el că asociatul său din Brazilia trăia, dar că epitropii averii muriseră. Ei predaseră regelui și unei mânăstiri venitul averii, dar cu condiția ca, dacă reapare, să își primească averea înapoi.

Bătrânul căpitan întocmește un act notarial, prin care atestă prin jurământ că Robinson Crusoe este în viață și este aceeași persoană care cumpărase și întemeiase plantația. Întocmește și o procură, pe care o trimite unui negustor din Brazilia spre a lămuri soarta averii naufragiatului. Îl oprește pe Robinson să locuiască la el până când va veni răspunsul.

După vreo șapte luni sosește și răspunsul. Robinson are o adevărată avere, proprietatea cu plantația aducea un venit foarte bun, astfel că putea duce o viață îndestulată, lipsită de griji. Îl răsplătește regește pe bătrânul căpitan, asigurându-i traiul până la moarte și asigurând și fiului acestuia o sumă pe an, cât timp va trăi.

Robinson Crusoe le trimite niște sume de bani și surorilor sale, precum și văduvei care avusese în primire o parte din banii săi. Le scrie celor din Brazilia, mulțumindu-le și adăugând și niște frumoase daruri. Pornește către Anglia, dar nu pe mare, ci pe uscat, împreună cu alți tovarăși, unii dintre ei negustori, și cu servitorii lor, în total unsprezece inși. Urmau să treacă din Portugalia în Spania, să poposească o vreme la Madrid, apoi să treacă în Franța, la Paris, iar de acolo la Calais și să traverseze Canalul Mânecii la Dover.

La Madrid au vreme frumoasă și blândă, așa că pornesc mai departe tocmai pe la mijlocul lui octombrie. Când pleacă și ajung la Munții Pirinei sunt uimiți de frigul ce domnea și nămeții mai înalți decât oamenii călare pe cai. Tocmesc o călăuză, care îi duce pe drumuri ocolite. Când mai au puțin de mers, sunt atacați de trei lupi și un urs. Vineri împușcă un lup, iar ceilalți o iau la fugă.

Capitolul 20

Lupta între Vineri și un urs. Ne războim cu lupii. Sosirea cu bine în Anglia, unde mă statornicesc și mă însor.

Ursul nu fuge și el odată cu lupii. Vineri le cere celorlalți să nu îl împuște. Sprijină pușca de trunchiul unui copac și se urcă în copac, atrăgând ursul după el. Când ursul se apropie, el se retrage incet către capătul subțire al unei ramuri. Ursul, după el. Când ajunge pe la jumătatea ramurii, Vineri începe să o balanseze, iar ursul se prinde bine cu ghearele de ea. Vineri îndoaie mult craca, sare pe pământ și își ia pușca. Ursul coboară și el, pe unde venise. Când ajunge să coboare de pe trunchi pe pământ, Vineri îl împușcă în ureche și îl omoară pe loc.

Călătorii își continuă drumul și sunt atacați de o haită uriașă de lupi. Reușesc să scape cu bine și, în sfârșit, Robinson Crusoe ajunge în Anglia. Aici hotărăște să vândă plantația din Brazilia, și o vinde cu bani buni. Se căsătorește și trăiește liniștit vreo șapte ani. După ce îi moare soția, îl cuprinde iar dorul de a călători. Vizitează insula pe care trăise atâția ani, apoi merge în Brazilia și mai trăiește o mulțime de aventuri, pe care promite să le povestească altădată.

Sfârșitul povestirii pe scurt a romanului Robinson Crusoe

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !