CĂLĂTORIILE LUI GULLIVER. Povestire pe scurt (8)

roman de JONATHAN SWIFT

Călătoria în Țara houyhnhnm-ilor (Partea a doua)

VII

Gulliver îi preţuia foarte mult pe houyhnhnm-i, admira educația si comportarea lor şi ar fi dorit să rămână în ţara lor. Surul îl chemă într-o zi şi stătură mai mult de vorbă. Îl considera totuşi un yahoo, ţinând seama de ceea ce îi povestise despre felul în care se purtau oamenii din ţara lui.


Şi oamenii şi yahoo se certau şi se luptau pentru mâncare sau avuţii, chiar dacă erau mai multe decât le trebuiau, erau murdari, leneşi, năzuiau la femelele celorlalţi, ori femelele doreau masculi mai tineri decât ele.

VIII

Houyhnhnm-ii, pe de altă parte, erau creaturi raţionale. Cele două virtuţi de seamă ale lor erau prietenia şi bunăvoinţa. Fiecare îşi alegea partenerul de viaţă ţinând seama de calităţile fizice ale celuilalt, în vederea aducerii pe lume a unor urmaşi zdraveni şi frumoşi. La ei nu existau necinstirea căsătoriei,  gelozia, certurile sau, dimpotrivă, dulcegăriile.
Educația tinerilor houyhnhnm-i se făcea în spiritul cumpătării, hărniciei, curăţeniei şi sănătăţii. Se cultivau la tineri forţa, agerimea şi rezistenţa. Educația urmărea şi spiritul lor de într-ajutorare, astfel ca să se ajute unii pe alţii ori de câte ori era nevoie.

IX

Gulliver află de la stăpânul său că adunarea houyhnhnm-ilor, disperaţi de înmulţirea de necontrolat a yahoo-ilor, hotărâse ca toţi yahoo-ii tineri să fie castraţi, aşa cum îi povestise Gulliver surului că fac oamenii cu caii, pentru a-i îmblânzi.

X

Cu permisiunea surului, Gulliver îşi amenajase o mică gospodărie. Îşi făcuse singur ce-i trebuia, căci caii nu puteau folosi unelte, iar pe yahoo-i nu-i ducea capul. Mobile şi perne, haine şi ciorapi, ba chiar şi încălţări, simple şi durabile. Mânca pâine din făină de ovăz, miere din scorburile copacilor, fructe de prin copaci,  şi bea lapte, căci houyhnhnm-ii aveau vaci.
Era sănătos şi, mai ales, era liniştit, căci nu avea duşmani, nu trebuia să linguşească pe nimeni pentru a-şi căpăta drepturile, nu trebuia să se apere împotriva asupririi. Nu erau acolo denunţători, calomniatori, critici, zeflemişti, politicieni, ucigaşi, negustori, beţivi, târfe, neveste cicălitoare, lorzi, judecători, profesori de dans...
Şi când se simţea Gulliver mai bine, veni surul şi îi spuse că la ultima lor adunare, houyhnhnm-ii i-au reproşat că ţine un yahoo în condiţiile cuvenite unui houyhnhnm.  Ei  îl îndemnaseră (căci nu se rosteau hotărâri sau ordine) ori să îl pună la muncă laolaltă cu ceilalţi yahoo, ori să îl gonească înapoi în ţara lui.
Împotriva dorinţei sale, Gulliver îşi construi o barcă şi porni pe mare, înapoi către casă.

XI

Navigă o bucată de vreme până fu găsit de nişte marinari portughezi. Le spuse de unde venea şi ei se mirară foarte mult de hainele lui, dar mai ales de glasul lui nechezat, fiindcă se deprinsese să vorbească aidoma cailor. Corabia îl duse la Lisabona. Căpitanul corăbiei îl găzdui o vreme, până se mai obişnui cât de cât să trăiască în societatea oamenilor.  Plecă apoi cu o corabie spre Anglia, la familia lui.
Se învăţă foarte greu cu prezenţa şi apropierea de membrii familiei lui. Nu le îndura mirosul, iar ei nu îndrăzniră de atunci să se atingă de pâinea sau de cana lui. Îşi cumpără doi cai tineri şi stătea zilnic câteva ceasuri de vorbă cu ei.

XII

În ultimul capitol al cărţii autorul arată că şi-a propus ca, în povestirile sale,  să slujească adevărul cu toată străşnicia. Singurul său ţel a fost folosul obştesc, educația oamenilor, iar dacă a arătat toate defectele oamenilor a fost din dorinţa de a le îndrepta.

Sfârșitul povestirii pe scurt a romanului ”Călătoriile lui Gulliver”

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !