roman de JONATHAN SWIFT
Călătoria în Lilliput (partea a doua)
V
Ca să preîntâmpine invazia celor din Blefuscu, Gulliver traversă canalul ce despărţea Lilliput de insulă şi captură cea mai mare parte a vaselor de război. Monarhul din Lilliput, însă , dori să distrugă toată flota, pentru a-i transforma pe cei din Blefuscu în supuşii săi. Gulliver refuză şi şi-i făcu duşmani pe împărat şi unii dregători.
După un timp sosi o solie din Blefuscu, pentru a încheia tratatul de pace. După ce se semnă tratatul, membrii soliei îl vizitară pe Gulliver şi îl lăudară foarte mult pentru curajul său, invitându-l să îl viziteze pe împăratul din Blefuscu. Dregătorii - duşmani fură foarte nemulţumiţi de această vizită.
Într-o noapte izbucni un mare incendiu la palatul imperial, în apartamentul împărătesei. Cum nu era apă destulă, Gulliver, care băuse o mare cantitate de vin în seara aceea, se uşură şi stinse incendiul. Scârbită, împărăteasa nu voi să mai locuiască acolo, iar Gulliver se mai alese cu nişte duşmani, fiindcă se preocupase mai mult să stingă incendiul decât de lichidul folosit în acest scop.
După un timp sosi o solie din Blefuscu, pentru a încheia tratatul de pace. După ce se semnă tratatul, membrii soliei îl vizitară pe Gulliver şi îl lăudară foarte mult pentru curajul său, invitându-l să îl viziteze pe împăratul din Blefuscu. Dregătorii - duşmani fură foarte nemulţumiţi de această vizită.
Într-o noapte izbucni un mare incendiu la palatul imperial, în apartamentul împărătesei. Cum nu era apă destulă, Gulliver, care băuse o mare cantitate de vin în seara aceea, se uşură şi stinse incendiul. Scârbită, împărăteasa nu voi să mai locuiască acolo, iar Gulliver se mai alese cu nişte duşmani, fiindcă se preocupase mai mult să stingă incendiul decât de lichidul folosit în acest scop.
VI
Gulliver studie natura ţării, obiceiurile şi legile oamenilor, sistemul de educaţie. Astfel, o gâscă era de mărimea unei vrăbii, iar plantele erau atât de mici încât el putea să atingă cu mâna vârfurile celor mai înalţi arbori.
Oamenii scriau oblic, de la un colţ la cel opus, iar morţii erau înmormântaţi cu capul în jos. Denunţătorii primeau pedeapsa cu moartea, dacă se dovedea nevinovăţia celui denunţat. La fel, înșelătoria se pedepsea cu moartea, mult mai aspru decât hoţia. Cei ce aduceau dovezi că au respectat neabătut legile timp de şase ani, primeau privilegii şi bani. Nerecunoştinţa era socotită o crimă capitală.
Educaţia copiilor o făceau profesori pricepuţi, în crescătorii de copii, pe sexe. Băieţii erau educaţi în spiritul onoarei, dreptăţii, curajului, modestiei, dragostei de patrie. Fetele, pe lângă acestea, învăţau şi anumite reguli privind viaţa casnică. În afara timpului rezervat meselor şi somnului, copiii se ocupau permanent cu câte ceva, ori învăţau, ori făceau exerciţii fizice, ori mergeau să se distreze, având întotdeauna însoţitor un profesor.
Oamenii scriau oblic, de la un colţ la cel opus, iar morţii erau înmormântaţi cu capul în jos. Denunţătorii primeau pedeapsa cu moartea, dacă se dovedea nevinovăţia celui denunţat. La fel, înșelătoria se pedepsea cu moartea, mult mai aspru decât hoţia. Cei ce aduceau dovezi că au respectat neabătut legile timp de şase ani, primeau privilegii şi bani. Nerecunoştinţa era socotită o crimă capitală.
Educaţia copiilor o făceau profesori pricepuţi, în crescătorii de copii, pe sexe. Băieţii erau educaţi în spiritul onoarei, dreptăţii, curajului, modestiei, dragostei de patrie. Fetele, pe lângă acestea, învăţau şi anumite reguli privind viaţa casnică. În afara timpului rezervat meselor şi somnului, copiii se ocupau permanent cu câte ceva, ori învăţau, ori făceau exerciţii fizice, ori mergeau să se distreze, având întotdeauna însoţitor un profesor.
VII
Un curtean veni în taină la Gulliver şi îl înştiinţă că dregătorii- duşmani prezentaseră consiliului un act de acuzare împotriva Omului-Munte, ale cărui crime ar fi fost lipsa de respect cu care stinsese incendiul din apartamentul împărătesei, refuzul de a distruge în întregime flota celor din Blefuscu, relaţiile prieteneşti cu ambasadorii blefuscani, precum şi dorinţa lui de a vizita curtea împărătească din Blefuscu.
Curteanul îi spuse că fuseseră şi câţiva dregători ce îi luaseră apărarea, dar se ridicaseră şi alţii ce îi erau duşmani şi spuseseră că sărăcise vistieria ţării cu mâncarea consumată şi distrugerile făcute când stinsese incendiul de la palat. Până la urmă îl condamnaseră la moarte.
Aflând acestea, Gulliver fugi în Blefuscu unde fu primit de împărat şi nu spuse nimic despre această condamnare, de care aflase în secret.
Curteanul îi spuse că fuseseră şi câţiva dregători ce îi luaseră apărarea, dar se ridicaseră şi alţii ce îi erau duşmani şi spuseseră că sărăcise vistieria ţării cu mâncarea consumată şi distrugerile făcute când stinsese incendiul de la palat. Până la urmă îl condamnaseră la moarte.
Aflând acestea, Gulliver fugi în Blefuscu unde fu primit de împărat şi nu spuse nimic despre această condamnare, de care aflase în secret.
VIII
După vreo trei zile de şedere în Blefuscu, Gulliver descoperi pe mare o barcă, ce se pierduse, poate, chiar de la vasul lui. O aduse la ţărm şi îl rugă pe împăratul din Blefuscu să dea ordin să fie ajutat să o echipeze, ca să poată pleca înapoi, în patria lui. Împăratul dădu acest ordin şi, într-o lună de zile de muncă, a lui şi a cinci sute de omuleţi, Gulliver isprăvi treaba.
Îi încărcară barca cu provizii, precum şi cu un număr de animale vii, vaci şi tauri, oi şi berbeci, căci Gulliver voia să le înmulţească la el acasă. Ridică ancora şi, după vreo două zile, întâlni o corabie engleză ce îl luă la bord, cu animalele puse prin buzunare.
Ajuns acasă, Gulliver îşi revăzu cu drag soţia şi copiii, dar nu trecură nici două luni şi porni din nou cu corabia la drum.
Îi încărcară barca cu provizii, precum şi cu un număr de animale vii, vaci şi tauri, oi şi berbeci, căci Gulliver voia să le înmulţească la el acasă. Ridică ancora şi, după vreo două zile, întâlni o corabie engleză ce îl luă la bord, cu animalele puse prin buzunare.
Ajuns acasă, Gulliver îşi revăzu cu drag soţia şi copiii, dar nu trecură nici două luni şi porni din nou cu corabia la drum.
sper sa fie buna pentru la romana, felicitari pentru munca depusa
RăspundețiȘtergereMulțumesc frumos!
RăspundețiȘtergereVă mulțumesc!
RăspundețiȘtergereCu plăcere!
ȘtergereFoarte buna povestirea,va felicit!★
RăspundețiȘtergereMulțumesc pentru apreciere și felicitare!
Ștergere