JUPÂNEASA ZAMFIRA. Povestire pe scurt

povestiri de CALISTRAT HOGAȘ

Volumul ”Pe drumuri de munte”

Ciclul ”Amintiri dintr-o călătorie”

Urmare la Pe Șeștină
Călare pe cai și călăuziți de Axinia, călătorii ajunseră la hanul Mârcu, pe valea Negrei. Aici era plin de căruțe ce poposiseră în drumul lor spre iarmarocul din Fălticeni, unde duceau mangal, oale, cofe, pânză, ștergare, piei, lăvicere, opinci, scăfiți, coveți, știubeie, linguri și fel de fel de alte lucruri.

Intrară în cârciumă. La mesele grosolane și unsuroase erau bărbați și femei cu rachiul în față. Rachiul, colorat cu fel de fel de dresuri otrăvitoare  le zbârcise fețele și îi îmbătrânise, arătând ca niște moșnegi și niște babe.

Întrebară femeia crâșmarului dacă nu au vreo odaie unde să mănânce și să se odihnească. Cârciumarul o trimise pe jupâneasa Zamfira să îi servească în odaie. Zamfira avea vreo 25 de ani, ochi căprui și păr castaniu, pielea albă și obrajii rumeni cu gropițe, arătând cu totul altfel decât femeile de prin sat.

Axinia se duse și ea să mănânce și cei doi călători se întinseră pe cele două paturi care se aflau în odaie. Jupâneasa Zamfira aduse mâncarea, iar autorul începu să glumească cu ea, ba că nu vrea borș de ochi căprui și friptură de obraji trandafirii, ba că el se poate sătura cu lumina luceferilor de seară. Stârni astfel observația tovarășului său că va mânca trânteală de la badea Ilie, cârciumarul. De altfel, tovarășul său se repezise la masă și se apucase să mănânce cu mare lăcomie.

A doua zi de dimineață călătorii plecară. Cârciumarul și cârciumăreasa le urară drum bun, iar femeia îi pofti să mai treacă pe la ei când se vor întoarce. Pe drum, autorul merse cu gândurile duse, prilej pentru tovarășul său de drum de a-i întoarce glumele pe care i le adresase într-o împrejurare asemănătoare.

Găsești aici textul întreg !

Urmează Ion Rusu 

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !