de COSTACHE NEGRUZZI
III. Capul lui Moţoc vrem...
A doua zi era sărbătoare. Boierii se adunaseră la mitropolie. Sosi şi Alexandru Lăpușneanul. După slujbă, domnul le spuse boierilor cuvinte de iertare, poftindu-i la ospăț. Doi dintre boieri, Spancioc şi Stroici, vorbiră între ei să nu se ducă.
Ospăţul de la curtea domnească era pregătit. Se împrăştiase vestea că Lăpuşneanul se împăcase cu boierii. Vestea nu prea interesa norodul. Oamenii aveau ce aveau cu ministrul său, Moţoc, care îi jefuia, bizuindu-se pe învoiala cu vodă.
Boierii sosiră la ospăț şi se mirară văzând curtea plină de lefegii înarmaţi. Unii chiar intrară la bănuieli, dar nimeni nu se mai putea întoarce. Când se adunară boierii, 47 la număr, se aşezară la masă.
La ospăț mâncară borş polonez, mâncăruri greceşti cu verdeţuri şi unt, pilaf turcesc şi fripturi. Băură vin de Odobeşti şi de Cotnari. Fiecare boier era servit de câte o slugă înarmată. Când masa era aproape gata, un boier rosti o urare în care pomeni de îndurarea domnitorului faţă de boieri şi de norod.
Dintr-o dată săriră slugile şi lefegiii şi îi tăiară pe toţi cu săbiile. Lăpuşneanul îl luă pe Moţoc cu el la o fereastră şi priveau la măcel. Toţi boierii fură omorâţi până la urmă, chiar dacă luptară pentru viaţa lor. Fură ucise şi slugile lor, care aşteptau în curte. Zarva luptei atrase tot oraşul la porţile domneşti.
Vodă întrebă pe fereastră oamenii ce vor. Aceştia strigară într-un glas că vor capul lui Moţoc. Moţoc îi ceru lui vodă să nu se ia după nişte proşti. Lăpuşneanul îi spuse că sunt proşti, dar mulţi... Oamenii lui vodă îl târâră pe Moţoc afară şi îl aruncară mulţimii, care îl făcu bucăţi.
Lăpuşneanul ceru ca trupurile boierilor ucişi să fie decapitate. Opri capetele și le așeză pe masă într-o piramidă ce avea la bază capetele boierilor cu ranguri mai mici, apoi, în sus, cu rangul din ce în ce mai mare. Când termină, se spălă şi se duse la doamna Ruxanda.
Doamna Ruxanda era foarte îngrijorată, căci nu ştia ce este zgomotul îngrozitor de afară. Lăpușneanul îi spuse că s-au certat slujitorii, dar s-au liniştit. O luă de mână să o ducă pentru a-i da leacul de frică. O duse în sala unde avusese loc groaznicul măcel al boierilor. Doamna, la vederea grozavei privelişti, leşină.
Alexandru Lăpușneanul o duse pe doamna înapoi în apartamentul ei, apoi porunci să se aşeze pe zid capetele boierilor uciși în măcel şi să fie prinşi Spancioc şi Stroici. Aceştia însă tocmai treceau hotarul când i-au ajuns gonaşii, cărora le-au strigat să-i spună lui vodă că se vor mai vedea...
* * *
Urmează Alexandru Lăpușneanul (3)
Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !
Te rog sa faci textele mai simplu, au multe cuvinte inutile
RăspundețiȘtergereAr trebui sa îi fim recunoscători acestui om,nu sa facem figuri de genul:)))
ȘtergereSunt de aceeași părere! :)
Ștergere