CITATE FAVORITE (163) ”Minunata lume nouă” de Aldous Huxley

 

Această distopie stă în biblioteca mea alături de o alta, la fel de celebră, ”1984”. De ce? Pentru că amândouă prefigurau, cu zeci de ani înainte, transformările care ne șochează acum, în anul 2021. Deși ”1984” a apărut prima oară în anul 1949, iar ”Minunata lume nouă” în anul 1932, anumite coincidențe cu zilele noastre sunt uluitoare. Și înspăimântătoare...

Acțiunea se petrece în viitor, în anul 632 al epocii Ford. Henri Ford, inventatorul benzii rulante și al standardizării, este acum Zeul suprem al omenirii, se va vedea de ce.

Reproducerea sexuată a oamenilor a fost desființată, se obțin noi indivizi din ovule (pentru producerea cărora este păstrat un lot de femei) fecundate in vitro. Celulele-ou sunt tratate astfel încât să producă fiecare 96 de ființe umane. Din acestea, în urma unor proceduri diferențiate, ies cinci categorii de indivizi: Alfa, Beta, Gamma, Delta și Epsilon. Indivizii Alfa sunt privilegiații, inteligenții, clasa de sus; Beta – ceva mai puțin inteligenți, dar cu abilități de care este nevoie pentru a îndeplini servicii pentru indivizii Alfa – clasa de mijloc; Gamma, Delta și Epsilon, din ce în ce mai puțin dotați intelectual și mai dotați fizic, destinați muncii fizice. Desigur, indivizi standardizați.

Încă din stadiul de fetus, apoi ca sugari, indivizii sunt ”educați” prin hipnopedie. Ei aud de zeci de mii de ori, în timpul somnului,  sloganuri care li se întipăresc în minte, apoi în comportament. Copiilor mici li se condiționează încă de la creșă spaima de cărți și de flori, în schimb sunt învățați cu jocuri sexuale. Recompensele sexuale vor exista toată viața lor, alături de soma, un drog pe care îl ia toată lumea zilnic. Cei din categoria Alfa primesc suplimentar soma pentru weekenduri, călătorii, vacanțe. Tot ei se bucură de femei fertile, dar cărora le este interzisă cu strășnicie graviditatea. Ele sunt condiționate, desigur, în spiritul sloganului ”Oricare dintre noi aparține tuturor celorlalți”. Ce se întâmplă cu puținii care nu vor acest mod de viață? Veți afla citind romanul.

Povestea începe aici: ”O clădire cenușie, scundă, de numai treizeci și patru de etaje. Deasupra intrării, firma CENTRUL DE INCUBAȚIE ȘI CONDIȚIONARE PENTRU LONDRA CENTRALA, iar pe stema în formă de scut, deviza Statelor Unite ale Lumii: COMUNITATE, IDENTITATE, STABILITATE.”

Directorul Centrului conduce personal un grup de studenți începători. Le arată unde și cum se obțin copiii pe bandă rulantă, cum li se imprimă anumite preferințe și respingeri, cum sunt implicați în jocuri erotice.

”- Foarte multă vreme înaintea Erei Domnului nostru Ford și chiar și vreo câteva generații după aceea, jocurile erotice între copii fuseseră considerate drept ceva anormal (studenții începură să râdă în hohote) și nu numai anormal ci de-a dreptul imoral (vai, nu se poate!), fiind, prin urmare, interzise cu desăvârșire.

Pe fețele ascultătorilor se iviră zâmbete neîncrezătoare, chiar uluite. Cum adică, bieților copilași nu li se dădea voie să se distreze? Era cu neputință să accepți o asemenea idee.

- Până și adolescenții, spuse Directorul, până și adolescenții ca voi...

- Dar e cu neputință!

- Cu excepția unei doze oarecare de autoerotism practicat pe furiș și a unui pic de homosexualitate – absolut nimic.”

Apare unul dintre cei zece Controlori Mondiali. El preia discuția cu studenții.

”- Încercați să vă dați seama ce înseamnă să ai o mamă vivipară.

Ah, iarăși cuvântul acela obscen! Dar niciunuia dintre ei nu-i veni câtuși de puțin să zâmbească.

- Încercați să vă imaginați ce înseamnă ”să trăiești cu familia ta”.

Încercară, dar, în mod evident, fără pic de succes.

- Și știți ce inseamnă ”un cămin”?

Clătinară din cap.

- Un cămin, o casă: câteva cămăruțe, sufocant de aglomerate de un bărbat, o femeie care tot năștea periodic, și o droaie de băieți și fete de toate vârstele.  Nici un pic de aer, nici un pic de spațiu; o închisoare prost sterilizată; beznă, boală și miasme.

Evocarea Controlorului era atât de sugestivă, încât unul dintre studenți, mai simțitor decât ceilalți, păli pur și simplu, gata să vomite.

- Iar căminul era la fel de sordid din punct de vedere psihic ca și din punct de vedere fizic. ... Cu o manie tipică, mama se purta ca o cloșcă față de copii, și-i strângea la piept repetând mereu ”puiul meu, copilul meu”. ... Mame și tați, frați și surori. Dar mai erau și soți, soții, amanți. Mai era și monogamie, și idile romantice. ... Dar ”toți suntem ai celorlalți”, încheie Controlorul citând proverbul hipnopedic.”

Controlorul continuă să povestească studenților cum s-a ajuns la starea de lucruri din zilele lor.

”- În cele din urmă s-a recurs la o propagandă intensă împotriva reproducerii prin viviparitate, însoțită de o campanie lansată împotriva Trecutului; prin închiderea muzeelor, dinamitarea monumentelor istorice și suprimarea tuturor cărților publicate înaintea anului 150 după Ford.

Apariția primului automobil model T al Domnului nostru Ford se consideră a fi data întemeierii noii noastre ere.

Fusese o treabă care se chema Creștinism. Tuturor crucilor li s-au tăiat capetele. Au fost trasformate in T-uri. Mai era și ceva care se numea Dumnezeu. Acum avem Statul Mondial. Și avem festivități de Ziua lui Ford și Cântări comunitare și Ritualurile solidarității. O altă treabă se numea suflet și mai era o altă chestie căreia îi ziceau nemurire.

În anul 178 după Ford se bucurau de subvenții două mii de farmacologi și biochimiști. Peste șase ani soma se producea pe scară industrială. Euforic, narcotic, halucinogen la modul cel mai agreabil.

Mai rămânea doar să fie învinsă bătrânețea. Hormoni gonadotropi, transfuzii de sânge tânăr, săruri de magneziu... În vremurile nefericite de altădată bătrânii se retrăgeau, dădeau în doaga religiei, își iroseau timpul citind și chiar gândind – închipuiți-vă, gândind!

Acum bătrânii muncesc, bătrânii se împreunează, nu mai au răgaz de atâtea plăceri... alergând de la un film tactil la altul, de la o fetișcană la alta, de la terenul de golf electromagnetic la...”

Ați citit cu atenție? Nu v-au trecut fiorii? Acțiunea romanului oferă numeroase prilejuri de a vedea multe alte aspecte ale acestui viitor posibil.

Am preluat citatele din cartea ”Minunata lume nouă” de Aldous Huxley apărută la editura Polirom în anul 2011.

Sursa foto

Postarea participă la seria ”Citate favorite”, de la Suzana.