PICĂTURA DE FRUMOS (83) Angelika Kauffman. Autoportret. 1784

Angelika Kauffman (1741-1807) a fost una dintre cele mai importante pictorițe ale secolului al XVIII-lea, una dintre figurile marcante ale neoclasicismului.

La data de 7 noiembrie 1807, locuitorii Romei au fost martorii unui spectacol unic: o procesiune funerară organizată de sculptorul Antonio Canova. 50 de preoți, 50 de călugări capucini, prelați în veșminte ceremoniale impunătoare și o mulțime uriașă de oameni obișnuți au însoțit-o pe pictorița Angelika Kauffman pe ultimul ei drum. Fete în costume în stil clasic, arătând de parcă ar fi coborât din picturile sale, îi flancau catafalcul. Imediat în urma acestuia pășeau Președintele Academiei de Artă și alte personalități artistice. În procesiunea funerară se mai aflau două tablouri ale artistei și, pe o pernă de catifea, sculptura mâinii drepte a artistei, realizată de Canova, alături de ustensilele de pictură și o cunună de lauri.

Angelika Kauffman s-a născut în 1741 la Chur, în Elveția, dar și-a petrecut cea mai mare parte a vieții la Londra și Roma. Pe lângă limba maternă, germana, de mic copil a vorbit italiana, franceza și engleza.

Artista a vizitat pentru prima oară Roma în anul 1758 și a descoperit un mentor puternic în persoana academicianului și arheologului german Johann Joachim Winckelmann. El a încurajat-o să picteze scene istorice și mitologice clasice, un gen exigent, privit de academii ca fiind suprema formă a artei.

În anul 1768, tânăra artistă a fost acceptată la Academia Regală din Londra, întemeiată de sir Joshua Reynolds, un admirator al lucrărilor ei.

A urmat o carieră de succes fără precedent, cu comenzi numeroase și cu multe onoruri. Căsătorită cu pictorul venețian Antonio Zucchi, s-a stabilit la Roma, în frumoasa Casa de Stefanoni de pe Via Gregoriana. În scurt timp, eleganta casă a devenit unul dintre centrele vieții sociale și artistice a orașului. Prieteni și oaspeți din alte orașe și țări se întâlneau aici, înconjurați de colecțiile de picturi, sculpturi și cărți ale gazdelor. Artista considera că este responsabilitatea ei de a conduce personalități politice, științifice și culturale prin siturile antice ale Romei, dar și de a le prezenta colecțiile celebre de pictură și sculptură ale orașului. Sunt celebre excursiile artistice de duminică întreprinse cu Johann Wolfgang von Goethe în perioada șederii acestuia la Roma, 1786-1788.

Recunoașterea și omagierea Angelikăi Kauffman au avut loc încă din timpul vieții sale. Filosoful german Johann Gottfried Herder a numit-o ”probabil cea mai cultivată femeie din Europa”. Goethe a descris-o, în ”Călătorie italiană” ca o femeie ”foarte sensibilă la tot ce era frumos, sinceră și tandră, precum și incredibil de modestă” și a lăudat-o ca fiind ”o femeie cu un talent cu adevărat uriaș”. În ”Carnavalul de la Roma” (1789) i-a oferit titlul onorant de ”cea mai importantă pictoriță a secolului”.

Autoportretul prezent a fost pictat pentru galeria de portrete a castelului Leopoldskron. El a fost comandat de contele Karl Josef Firmian din Salzburg, unul dintre primii patroni ai Angelikăi Kaufman. Artista, pe atunci în vârstă de 43 de ani, s-a pictat ca bust, îmbrăcată după moda Renașterii italiene, așa cum apărea aceasta în lucrările lui Rafael și altor artiști. Pictura, ulei pe pânză de 64,8 x 50,7 cm, se află la Neue Pinakothek din München.

Sursa foto

Iată aici și aici două videoclipuri prezentând cronologic lucrări realizate de Angelika Kauffman.