PICĂTURA DE FRUMOS (67) Jean-Baptiste Greuze. Mireasa de la țară. 1761

Jean-Baptiste Greuze (1725-1805) este reprezentantul major al picturii morale (gen moralizator al picturii) și un pionier al neoclasicismului.

După o ucenicie de trei ani cu Charles Gardon la Lyon, s-a mutat la Paris, în 1747, unde a studiat la Academie până în 1755. A fost influențat și de pictura olandeză de gen a secolului al XVII-lea, prin contactul cu gravorii Philippe Le Bas și Pierre Etienne Moitte. Mai puțină influență asupra lui a avut călătoria în Italia din 1756.

Revenit la Paris, a căpătat în scurt timp o mare faimă, în mare parte datorată filosofului, scriitorului și criticului de artă Denis Diderot. În anul 1769, Greuze a fost acceptat ca membru al Academiei ca pictor de gen.

Jean-Baptiste Greuze a dezvoltat teme ale picturii din viața burgheziei și le-a prezentat într-o manieră ce încorpora patosul picturii istorice contemporane. Primul său mare succes a fost chiar  ”Mireasa de la țară”. El a creat ceva nou prin intermediul acestei picturi, pornind de la prototipul arcadian și cel erotic pastoral, reprezentate de pictori precum François Boucher. În această scenă de familie elegantă și sentimentală sunt idealizate seriozitatea, modestia și sfiiciunea.

Într-o casă de țărani înstăriți din secolul al XVIII-lea, tatăl miresei plătește zestrea viitorului soț al fetei. Mireasa, cu capul ușor plecat, atinge cu sfială mâna logodnicului ei, în timp ce mama și sora îi mângâie fetei cealaltă mână. Notarul, așezat la o măsuță (în partea dreaptă, jos), întocmește contractul de căsătorie. Dintre cei trei frați mai mici ai miresei, doar unul este atent la ceea ce se întâmplă, cel aflat în spatele scaunului mamei. Altul își face de lucru cu hârtiile notarului, iar fetița cea mică hrănește o găină și puii ei. În fundal, stânga, două servitoare privesc atent scena, ca și aceea aflată în spatele tatălui (care ar putea fi o altă soră a miresei) și cel care trage cu ochiul prin ușa întredeschisă.

Publicul și criticii au fost cuceriți imediat de forța narativă a picturii, de bogăția de detalii realiste, care au dus la înțelegerea deplină a subiectului. Diderot a apreciat că pictorul a intenționat să sensibilizeze privitorul, să îl invite la autoeducare, la îndreptare, la virtute, a apreciat valoarea morală a tabloului.

Pictura, ulei pe pânză de 90 x 118 cm, se află la Muzeul Luvru din Paris.

Sursa foto

Iată aici un videoclip cu picturile lui Jean-Baptise Greuze, însoțite de superba muzică a lui Mozart.