PETER PAN SI WENDY. Povestire pe scurt (11)

ROMAN DE JAMES MATTHEW BARRIE

Urmare la Peter Pan și Wendy (10)

Capitolul X. ÎNTOARCEREA ACASĂ

Acasă la soții Darling, copiii erau așteptați să vină înapoi în orice clipă. Așternuturile erau bine aerisite și fereastra era mereu deschisă. Totul era neschimbat, cu excepția domnului Darling.

Tatăl copiilor își dăduse seama că el fusese vinovat de toată întâmplarea, fiindcă o legase pe Nana în cușcă. De la plecarea copiilor, el stătuse numai în cușca Nanei. Chiar și când pleca la  birou stătea acolo, iar cușca era dusă cu tot cu el, într-o birjă. Așa se și întorcea la ora șase după-amiază. Datorită ziarelor era acum foarte cunoscut de toată lumea.

În ziua în care copiii aveau să revină acasă, doamna Darling moțăia în fotoliul ei preferat din camera copiilor. La un moment dat a tresărit și i-a spus Nanei că a visat că s-au întors acasă. Chiar atunci au venit și oamenii care cărau cușca domnului Darling. Obosit, el i-a cerut doamnei Darling să-i cânte ceva la pian ca să poată să adoarmă și adormi pe dată.

În timpul acesta, în camera copiilor năvăliră pe fereastră Peter Pan și Clopoțica. Închiseră fereastra și puseră și zăvorul la oblon, pentru ca Wendy și frații ei să nu poată să intre și să revină pe insulă. Privind-o însă pe mama lui Wendy cum plânge cu fruntea sprijinită de pian, Peter se înduioșă și deschise din nou fereastra. Plecă apoi în zbor cu Clopoțica.

La puțin timp după aceea, pe fereastră intrară în zbor Wendy, John și Michael. Aproape că nu mai recunoșteau casa. John văzu cușca, privi înăuntru și îi chemă și pe ceilalți. Copiilor nu le veni să creadă că acela din cușcă era tatăl lor. Auziră și pianul. Wendy privi pe furiș în camera alăturată și le spuse băieților că mama lor cânta la pian. Ca să nu o sperie văzându-i apăruți așa, deodată, Wendy se gândi să se strecoare în paturi, ca să-i găsească dormind, ca și cum nu ar fi plecat niciodată de acasă.

Intrând în cameră, mama îi văzu, dar crezu că visează. Se așeză în fotoliu, lângă foc, și nu spuse nimic. Atunci, copiii o strigară pe rând și ea îi strânse în brațe cu drag. Îl chemă și pe soțul ei, ba dădu și Nana buzna în cameră.

De afară, privea pe fereastră Peter Pan, băiețașul care avea multe bucurii pe care alți copii nu le aveau, dar care era lipsit pentru totdeauna de fericirea de a avea o familie iubitoare.

Sfârșitul povestirii pe scurt a romanului ”Peter Pan și Wendy”

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !