BIBLIA. Povestire pe scurt (3) Timpul lui Moise

din Vechiul Testament

Urmare la Biblia - 2 Timpul patriarhilor

După ce Iosif şi fraţii lui au murit, au rămas în Egipt urmaşii lor, care s-au înmulţit foarte tare şi s-a umplut ţara de ei şi de urmaşii lor. Un nou faraon, care nu mai ştia cât de mult fusese preţuit Iosif de faraonul de pe vremea lui, a încercat să-i stârpească. A cerut întâi moaşelor să ucidă băieţii născuţi de evreice, dar moaşele nu au vrut să facă aşa ceva. Atunci faraonul le-a poruncit tuturor egiptenilor să arunce în Nil toţi copiii de parte bărbătească născuţi în familiile de evrei.

Într-o familie de evrei s-a născut un băieţel tare frumos. Mama lui l-a ascuns timp de trei luni, dar pentru că nu se mai putea să-l ţină ascuns, l-a pus într-un coşuleţ şi l-a aşezat în păpuriş, la malul apei. L-a găsit tocmai fata faraonului şi doică a tocmit-o chiar pe mama lui, apoi i-a pus numele Moise.

Când s-a făcut mare, Moise a văzut suferinţele evreilor şi a început să le ia apărarea, dar faraonul s-a supărat şi a vrut să îi ia viaţa. Moise a fugit în pământul Madian, din Arabia, acolo s-a însurat şi a stat  mulţi ani. Odată, pe când se afla cu oile la păscut, la marginea pustiului, a ajuns la munele Horeb. Acolo i-a ieşit în cale însuşi Dumnezeu, care i-a spus că el îi va scăpa pe evreii din Egipt şi îi va conduce într-un pământ roditor şi larg, unde curge numai lapte şi miere.

S-a dus Moise în faţa faronului şi i-a spus că Dumnezeu vrea să le dea drumul evreilor din robie, dar faraonul nu a vrut. Atunci, Dumnezeu a trimis asupra Egiptului zece pedepse sau plăgi. A prefăcut apa Nilului în sânge, peştii au murit, iar oamenii nu au mai avut nici ce mânca, nici ce bea. A acoperit tot pământul egiptului cu broaşte, apoi toate fiinţele vii au fost atacate de roiuri nenumărate de ţânţari şi după aceea de tăuni. Vitele egiptenilor au murit pe capete de ciumă, apoi şi egiptenii şi vitele lor s-au umplut de răni şi bube. Faraonul însă tot nu a vrut să le dea drumul evreilor să plece din Egipt. Atunci Dumnezeu a trimis grindina şi apoi lăcustele, care au distrus în întregime culturile egiptenilor, iar ale evreilor nu au suferit nimica. Atunci Dumnezeu a lăsat un întuneric mare, timp de trei zile, după care a hotărât să moară toţi întâii-născuţi ai egiptenilor şi ai animalelor lor, dar nici atunci faraon nu a vrut să-i lase pe evrei să plece.

Dumnezeu le-a spus lui Moise şi lui Aaron, fratele lui, că luna în care se aflau va fi prima lună a anului. Să le spună evreilor ca în a zecea zi a lunii fiecare familie să sacrifice un miel şi să-l frigă,  să-l mănânce şi să fie pregătiţi cu toţii de plecare, căci în noaptea aceea, în noaptea de Paşte, va lua viaţa întâilor născuţi ai egiptenilor şi ei vor pleca din Egipt. Aşa s-a şi întâmplat şi faraon, înspăimântat, le-a spus să plece deîndată. Evreii şi-au luat femeile şi copiii, oile şi vitele, chiar şi coveţile cu aluat care nu dospise încă. Atunci Domnul le-a spus ca în fiecare an, ca să îşi aducă aminte de eliberarea lor, ei să mănânce  la vremea aceea azimă, adică pâine nedospită.

Evreii au pornit la drum, spre Marea Roşie, călăuziţi de Domnul. El lua ziua chip de stâlp de nor, iar noaptea stâlp de foc şi le arăta calea. În timpul acesta, însă, faraonului i-a părut rău că le-a dat drumul şi a trimis oştile după ei. Tocmai când au ajuns la Marea Roşie s-au zărit şi oştile faraonului în urma lor. Atunci Dumnezeu i-a spus lui Moise să întindă mâna asupra apelor, acestea s-au despărţit şi evreii au pornit pe uscatul de la fundul mării să treacă pe ţărmul celălalt. Oştile faraonului au intrat şi ele pe calea dintre ape, dar Domnul i-a spus lui Moise să ridice mâna asupra apelor din urma lor, apele s-au unit şi au acoperit toţi oştenii şi caii şi carele lor.

Evreii au trecut Marea Roşie şi apoi s-au înfundat în pustiu şi, de câte ori rămâneau fără apă, Dumnezeu le dădea, de câte ori rămâneau fără hrană, El le dădea. Când au ajuns la muntele Sinai, Dumnezeu le-a spus lui Moise şi evreilor Legea, adică cele zece porunci, Decalogul.

1.Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, care te-a scos din pământul Egiptului şi din casa robiei. Să nu ai alţi dumnezei în afară de mine. 2. Să nu-ţi faci chip cioplit şi nici un fel de asemănare a nici unui lucru din câte sunt în cer, sus, şi din câte sunt pe pământ, jos, şi din câte sunt în apele de sub pământ! Să nu te închini lor, nici să le slujeşti. 3. Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deşert, că nu va lăsa Domnul nepedepsit pe cel ce ia în deşert numele lui. 4. Adu-ţi aminte de ziua odihnei, ca să o sfinţeşti. Lucrează şase zile şi fă-ţi în acelea toate treburile tale, iar ziua a şaptea este o zi sfântă, binecuvântată de Dumnezeu pentru odihnă. 5. Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, ca să-ţi fie bine şi să trăieşti ani mulţi pe pământul pe care Domnul Dumnezeu tău ţi-l va da ţie. 6. Să nu ucizi. 7. Să nu fii desfrânat. 8. Să nu furi. 9. Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău. 10. Să nu doreşti casa aproapelui tău; să nu doreşti femeia aproapelui tău; nici ogorul lui, nici sluga lui, nici slujnica lui, nici boul lui, nici asinul lui şi nici unul din dobitoacele lui şi nimic din câte are aproapele tău.

După ce poporul a făcut legământ să respecte Legea, Moise a urcat pe muntele Sinai şi a stat acolo 40 de zile şi 40 de nopţi, fără să mănânce şi să bea nimic, aşteptând ca Domnul să scrie cu mâna lui cele zece porunci, pe două table de piatră. În acest timp, poporul, sătul de aşteptare, i-a cerut lui Aaron să le facă alt dumnezeu, care să meargă înaintea lor. Aaron le-a cerut toate podoabele de aur, le-a topit şi a făcut un viţel de aur la care ei s-au închinat, apoi au inceput să petreacă. Coborând de pe munte, Moise a văzut asta, i-a spus Domnului şi toţi cei care s-au închinat la viţelul de aur şi-au pierdut viaţa.

Dumnezeu i-a cerut apoi lui Moise să-i facă un locaş sfânt, în care oamenii să îl găsească pe Domnul. Au făcut un cort bogat împodobit, împărţit în mai multe încăperi. În cea mai ferită, numită sfânta sfintelor, se afla chivotul Legii, o ladă din lemn şi aur bogat împodobită, în care se păstrau tablele Legii, cu Decalogul. Apoi Dumnezeu a rânduit preoţia, jertfele, şi sărbătorile sfinte.

Si au mai mers, evreii, au mai mers, şi au trecut prin felurite întâmplări, dar nu au apucat să treacă de apa Iordanului că Moise a murit, lăsând în locul lui pe Iosua, fiul unui slujitor al său.

* * *

Text adaptat după Mica Biblie, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001

Sursa foto

Urmează Biblia (4) Timpul lui Iosua