roman de JULES VERNE
Partea a II-a
Capitolul VII
Coloniștii se instalează din nou în casa lor. Maimuțele făcuseră dezordine, dar nu și pagube. Fără a putea să își explice ce anume le pusese pe fugă, oamenii fac ordine și încep să facă planuri pentru gospodăria lor. Trebuia să facă un pod peste Râul Îndurării, ca să aducă balonul. De asemenea trebuia să construiască un țarc pentru păsări, aproape de casă, și unul pentru mufloni mai departe, la izvorul Pârâului Roșu, unde aveau pășuni bogate.
Inginerul propune întâi să sape un șanț prin care să devieze o parte din apele lacului către Râul Îndurării. Așa, zona în care se afla Casa-de-Granit și dependințele sale, urma să fie total înconjurată de apă, greu accesibilă pentru fiare și pentru răufăcători. În anumite locuri aveau să instaleze poduri și podețe mobile, care să le permită izolarea totală.
Oamenii încep cu podul de peste Râul Îndurării. În trei săptămâni de muncă fără oprire podul este gata. Seamănă apoi ogorul pregătit, cu boabele obținute din bobul de grâu la prima recoltă. Fac apoi șanțul plănuit și Platoul Marii Priveliști, cum numeau ei zona casei, este acum încercuit de o centură de apă. Jup ajută și el la aceste munci, cară lemne, trage căruciorul cu pietre, fiind blând dar și puternic.
Coloniștii populează curtea de păsări cu găinușe tinamu, rațe, porumbei și alte păsări. Înhamă apoi la cărucior cei doi onagga (un fel de zebre) capturați nu de mult, și aduc acasă balonul.
Capitolul VIII
Gedeon Spilett și Harbert descos cu răbdare ața cu care fuseseră cusute fâșiile aerostatului. Din pânză, Pencroff croiește, apoi coase cămăși și rufărie, precum și cearceafuri. După aceasta, coloniștii își fac încălțăminte nouă din piei de focă.
Vine sezonul cald și vânătorii fac mari provizii de vânat. Ca să mai scutească muniția, Cyrus Smith face alice de fier, cu care le înlocuiește pe cele de plumb. De asemenea, din celuloza măduvei de soc și acid azotic, face piroxil, cu care înlocuiește praful de pușcă.
Coloniștii întemeiază și o grădină de legume, plantând pe terenul pregătit o mulțime de legume sălbatice: spanac, gulii, hrean și altele. Bucătăria beneficiază tot timpul de iepurii din rezervație, de stridiile din bancul din apropierea plajei, de peștii din lac și din râu. Pe plajă coloniștii găsesc ouă de broască țestoasă, ba și prind câteva broaște, dându-i prilejul lui Nab să-i răsfețe cu faimoasa supă de broască țestoasă.
În timpul acestor prefaceri ale gospodăriei coloniștilor, Jup evoluează și el. Învață să umble îmbrăcat, îl ajută la bucătărie pe Nab, și, într-o zi ajunge chiar să servească la masă. Începe apoi să-i însoțească pe oameni în pădure și să-i ajute la muncile care cereau multă putere.
Încep și lucrările la țarcul muflonilor. Cyrus Smith, Harbert și Pencroff se duc zilnic la izvorul Pârâului Roșu, cu cei doi onagga înhămați la cărucior. Înconjoară cu un gard de pari o pajiște întinsă, apoi construiesc în interiorul țarcului și câteva adăposturi din scânduri pentru animale. Când totul este gata, coloniștii capturează cu mare efort vreo treizeci de mufloni și vreo zece capre sălbatice. Printre mufloni erau și femele gestante, așa că turma avea să se mărească în curând.
În grădina de zarzavat apar acum și cartofi, cicoare, măcriș, culese și aduse de priceputul Harbert. Coloniștii au acum și bere, obținută din mlădițe de brad negru.
Obosiți de munca în gospodărie, dar și mulțumiți, coloniștii se așează seara pe o verandă de la mariginea Platoului Marii Priveliști și stau de vorbă. Fac planuri, glumesc, dar se întreabă și ce o mai fi prin țară, cum s-o fi terminat Războiul de Secesiune. Cel care vorbește cel mai puțin este Cyrus Smith. El zâmbește uneori, arătând că ascultă, dar se gândește mai tot timpul la toate faptele inexplicabile de pe insula misterioasă.
* * *
Urmează Insula misterioasă (10)
Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vizitele voastre mă bucură, părerile voastre mă interesează. Vă mulțumesc !