O SAMĂ DE CUVINTE (1)

cronică de ION NECULCE

Dragi cititori !

Poate că unii dintre voi se întreabă, ce m-a făcut pe mine să vă povestesc o cronică de acum aproape trei sute de ani și ce o să vă facă pe voi să citiți povestirea mea. Indiferent din ce categorie faceți parte, elevi sau oameni maturi, veți găsi aici măcar un motiv pentru a o citi: face parte din lista lecturilor recomandate pentru elevii de liceu, este un izvor de informații interesante, sursă, de altfel pentru opere literare remarcabile ( Daniil Sihastru de D.Bolintineanu, Aprodul Purice de C.Negruzzi, Dumbrava Roșie de V. Alecsandri etc.) și, nu în ultimul rând, iată motivul invocat chiar de către cronicar în a sa Predoslovie:

"Deci, fraților cititorilor, cu cât vă veți îndemna a citi pe acest letopiseț mai mult, cu atâta veți ști a vă feri de primejdii și veți fi mai învățați a da răspunsuri la sfaturi, ori de taină, ori de oștire, ori de voroave, la domni și la noroade de cinste."

Cronica lui Ion Neculce începe cu ”O samă de cuvinte”, o colecție de spuse ale bătrânilor despre evenimente ce au avut loc din timpul lui Ștefan cel Mare, numit ”cel Bun” de către Neculce, până în vremea dinaintea domniei lui Dabija-vodă.

Ștefan-vodă cel Bun a făcut tot atâtea mânăstiri câte războaie a purtat. Ca să aleagă locul pentru mânăstirea Putna a tras cu arcul și, unde i-a căzut săgeata, acolo s-a făcut altarul din biserica mânăstirii. A lăsat cu limbă de moarte mânăstirii arcul și paharul său, dar arcul l-au luat niște cazaci, la un jaf, iar paharul l-a spart un egumen, la un chef.

La sfatul lui Daniil Sihastrul, Ștefan nu încheie pace cu turcii, se bate cu ei și îi învinge, apoi ridică mânăstirea făgăduită, la Voroneț. Într-o bătălie, pierindu-i calul, aprodul Purice i l-a dat pe al său și s-a pus ca o moviliță ca să urce Ștefan în șa, căci era scund de statură și nu putea. După biruință, vodă l-a făcut boier mare și i-a pus numele Movilă. Locurile numite Dumbrava Roșie, de la Botoșani, Cotnari și Roman, s-au numit așa fiindcă, atunci când s-au întemeiat, au fost înhămați la pluguri leșii, care au fost mânați cu biciul și cu țepușa, până au stropit pământul cu sângele lor.

* * *

Sursa foto

Urmează O samă de cuvinte (2)

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă!