CEI TREI MUSCHETARI. Povestire pe scurt (18)

roman de ALEXANDRE DUMAS

Volumul II

Capitolul XXII Întâia zi de închisoare

Milady rămâne singură, în camera ce-i servea drept închisoare, cuprinsă de ură împotriva celor care o doborâseră, lordul de Winter, cei trei muschetari, dar, mai ales, d'Artagnan. El era cel care destrămase urzeala cu eghileții, cel care îi înșelase dragostea pentru de Wardes, cel care îi cunoștea teribilul secret și care probabil îl încunoștințase pe cumnatul ei despre această taină.

Când se liniștește, Milady își face planul pentru a scăpa din mâinile cumnatului ei. Când aude că vin soldații să-i aducă masa, conduși de Felton, ea se aruncă pe un fotoliu într-o poziție cât mai atrăgătoare și se preface că e leșinată. Timp de câteva minute îl privește printre gene pe Felton, dar acesta stă cu spatele la ea și nu o privește nici măcar o dată. Atunci se preface că se trezește din leșin și vorbește cu el, dar bărbatul îi răspunde foarte rece. Când vine lordul de Winter și îl ia cu el pe Felton, ea este dezamăgită, însă nu își pierde speranța că îi va înmuia inima tânărului.

Capitolul XXIII A doua zi de închisoare

A doua zi dimineață, soldații aduc micul dejun, iar Felton îi aduce lui Milady o femeie care să îi servească drept cameristă. Fiind palidă de felul ei, Milady se preface că ar fi bolnavă, ca să îi înmoaie inima tânărului. Reușește să-l miște cu plânsul ei, dar pleacă fără un cuvânt.

Când soldații revin ca să strângă masa, Felton îi aduce o Biblie trimisă de cumnatul ei. O așează cu oarecare dispreț pe o măsuță, iar Milady înțelege din gesturile și tonul lui că este protestant, nu catolic, ca ea și ca lordul de Winter. Atunci, femeia continuă prefăcătoria și vorbește ca și cum este și ea protestantă, ca să-i fie pe plac.

Milady începe să se roage cu rugăciuni protestante, fiind sigură că este urmărită. Le știa, fiindcă al doilea soț al ei, fratele lordului de Winter, fusese protestant. Seara, vicleana femeie cântă cu mult suflet psalmi protestanți, în așa fel încât îl atrage la ea pe Felton. Deși chipul său arată că este foarte tulburat, Felton o roagă doar să cânte mai încet în timpul nopții.

XXIV A treia zi de închisoare

În ziua următoare, când lordul de Winter vine să o vadă, Milady face în așa fel încât să-l înfurie, iar ea să apară ca o victimă ce se supune forței, fiind sigură că Felton vede și aude scena. Într-adevăr, tânărul vine la ea după ce iese cumnatul ei. Îi vorbește mult mai blând și ea insinuează că lordul de Winter este unealta lui Buckingham, pe care toți protestanții îl urau, numindu-l satana.

Milady duce prefăcătoria mai departe, rugându-l pe Felton să-i dea un cuțit, ca să-l facă să creadă că vrea să se sinucidă. Tânărul se îngrozește și iese din încremenirea lui, dar nu pare convins în totalitate de sinceritatea femeii.

Capitolul XXV A patra zi de închisoare

Milady pune la cale o nouă scenă. Împletește un fel de funie din mai multe batiste rupte în fâșii și, când aude pașii lui Felton, se suie pe un fotoliu aflat în dreptul unui cârlig mare fixat sus în perete. Când tânărul intră, ea sare jos, prefăcându-se că ascunde funia, dar de fapt lasă înadins să i se vadă capătul.

Felton începe o discuție cu ea și femeia caută să îl convingă că e nedreptățită și prigonită de lordul de Winter și de ducele de Buckingham, iar el îi ajută pe aceștia. Tulburat de frumusețea ei, tânărul este vrăjit până la urmă de ea. Chiar dacă pleacă, ea este convinsă că va reveni. Într-adevăr, el revine după o oră, îi spune că lordul îi povestise lucruri îngrozitoare despre ea și nu știe ce să mai creadă. De aceea va veni după miezul nopții, pentru ca ea să îi spună, în sfârșit, povestea ei.

* * *

Urmează Cei trei muschetari (19)

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă!