CĂLĂTORIILE LUI GULLIVER. Povestire pe scurt (5)

roman de JONATHAN SWIFT

Călătoria în Laputa şi Balnibarbi

I

În scurtă vreme, Gulliver plecă din nou în călătorie pe mare. Corabia lui fu capturată de piraţi şi  el fu abandonat pe mare, într-o bărcuţă.
După câteva zile, Gulliver acostă pe ţărmul unei insule. Deasupra lui apăru un corp uriaş, neted şi strălucitor, care cobora încet către el. Văzu că pe marginile insulei ce plutea în aer erau oameni şi începu  să le facă semne. Coborâră un lanţ cu un scaun şi îl traseră sus.

II

Gulliver îi privi uimit pe oamenii ce ţineau capul înclinat şi priveau strâmb. Hainele şui erau împodobite cu figuri ce înfăţişau fie aştri, fie  instrumente muzicale. Toţi laputanii erau foarte absorbiţi de cugetările lor. De aceea, aveau câte un slujitor care pocnea din nişte băşici umplute cu mazăre, ca să le atragă atenţia.
Gulliver fu dus la rege. Abia după o oră reuşiră doi paji să îi atragă atenţia pocnind din băşici. La porunca regelui, Gulliver fu dus într-un apartament pentru oaspeţi şi i se dădu să mănânce. Toată hrana era tăiată în formă de figuri sau de corpuri geometrice, ori de instrumente muzicale, căci prin locurile acelea matematica şi muzica erau la mare cinste.
Un dascăl începu să îl înveţe limba ţării şi Gulliver află că se găseşte în Laputa, insula zburătoare, unde trăiau regele şi demnitarii ţării de dedesubt. Ţara se numea Balnibarbi, iar capitala ei era oraşul Lagado. Acum erau în drum chiar spre Lagado.
Pe drum, Gulliver observă că, la fel ca şi hainele, casele erau strâmbe, fiind făcute după formule geometrice, pe care însă laputanii nu se pricepeau să le aplice în practică.
Oamenii de pe Laputa nu aveau pic de linişte, fiind mereu îngrijoraţi de schimbările ce ar putea afecta corpurile cereşti: ba că soarele ar putea topi pământul, ba că soarele s-ar putea stinge, ori că pământul ar putea fi distrus de o cometă. Nu se bucurau niciodată de viaţă din cauza acestor griji.
Soţiile şi fiicele celor de pe insula zburătoare erau altfel, pline de viaţă. De aceea, îşi alegeau curtezani dintre bărbaţii care veneau cu treburi acolo de pe pământ. Unele chiar fugeau şi nu se mai întorceau niciodată.

III

Gulliver află că Laputa se deplasa datorită unui magnet uriaş. Acesta era sensibil la un minereu aflat numai în pământul ţării Balnibarbi. Insula zburătoare îşi schimba direcţia prin modificarea poziţiei magnetului şi regele călătorea mereu pe deasupra regatului său.
Dacă supuşii se răzvrăteau, Laputa era mijlocul de pedeapsă. Fie era ţinută deasupra oraşului respectiv, lipsind locuitorii de soare şi de ploaie, fie de pe ea se aruncau bolovani de piatră, care îi omorau pe răzvrătiţi şi le dărâmau casele.

IV

Gulliver căpătă învoirea regelui să coboare pe pământul ţării Balnibarbi. Se duse în capitala Lagado şi fu găzduit de un dregător cumsecade. Vizită oraşul şi fu uimit să vadă locuitorii zdrenţăroşi, casele dărăpănate, iar pământurile din împrejurimi necultivate.
Dregătorul îi spuse că de câteva zeci de ani, un grup de oameni au respins metodele tradiţionale după care se făceau treburile. Doreau să facă reforme, să aplice metode noi, să reformeze artele, ştiinţele şi tehnica. Pentru asta se înfiinţase câte o academie în fiecare oraş mai răsărit, unde se născoceau noile metode... Nici unul dintre proiectele create nu fusese însă dus la bun sfârşit...
Dregătorul mai spuse că el păstrase metodele tradiţionale. Gulliver văzu că pământurile lui erau acoperite de culturi, casele erau drepte şi frumoase. Omul spuse că va trebui să le dărâme, fiindcă era socotit ciudat, ignorant şi împotriva progresului...

V

Gulliver vizită marea academie din Lagado. În secţia inventatorilor, unul lucra la un proiect de extragere a razelor de soare din castraveţi, altul încerca să reconstituie din excremente omeneşti hrana din care proveniseră, iar altul căuta să prefacă gheaţa în praf de puşcă. Un inventator experimenta aratul pământului cu ajutorul porcilor, iar altul voia să facă mătase din fire de păianjen.
La teoreticieni, Gulliver îl văzu pe unul care voia să creeze o maşină cugetătoare, ce se baza pe propoziţii create din cuvinte alese la întâmplare.
La secţia de filologie, un profesor propunea să se scurteze vorbirea, altul propunea să se desfiinţeze toate cuvinte, iar oamenii să-şi spună ce au de spus arătându-şi diferite obiecte. Asta ar fi putut constitui chiar o limbă universală.
La şcoala de matematică se experimenta o metodă ciudată de învăţat matematica.  Rezolvările problemelor şi demonstraţiile teoremelor se scriau pe azime cu cerneală făcută din tinctură cefalică.  Copiii trebuiau să le mănânce şi tinctura ar fi trebuit să ducă cunoştinţele la creier. Din păcate, asta nu se întâmpla.

VI

La şcoala de proiectanţi politici, Gulliver întâlni un doctor ce afirma că viaţa politică e afectată de boli ca şi corpul omenesc. Dacă, înainte de şedinţele parlamentului, li s-ar fi administrat parlamentarilor laxative, cefalalgice, calmante, etc., după cazul fiecăruia, ar fi avut şi o viaţă politică sănătoasă.
În ceea ce priveşte memoria slabă a demnitarilor, acelaşi doctor propunea ca fiecare solicitant, după ce îşi spunea păsul, să îl calce pe demnitar pe picior, să îl ciupească, să îl înţepe şi să-l tragă de urechi, ca să nu uite discuţia.
Doi profesori propuneau ca bărbaţii să fie impozitaţi după trecerea pe care o aveau la femei, iar femeile după frumuseţe şi găteli.

* * * 

Urmează Călătoriile lui Gulliver (6)

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !