Citate favorite (200) ”Vârtejul” de James Clavell

 

James Clavell (1921-1924), de origine australiană, a scris scenariile unor filme renumite ca ”Masca”, ”Marea evadare”, ”Domnului profesor, cu dragoste”. Celebritatea i-a adus-o, însă, ”Saga Asiei”, ciclu de șase romane cuprinzând: ”Shogun”, ”Tai-Pan”, ”Gai-Jin”, ”Nobila casă”, ”Changi” și ”Vârtejul”. Fresca amplă, întinsă în spațiu și timp, povestește captivant despre oameni, locuri, întâmplări din Japonia shogunatului (1600) până în Iranul anului de răscruce 1979, trecând prin Hong Kong și Singapore.

După căderea monarhiei din Iran s-a instaurat conducerea islamiștilor fundamentaliști în frunte cu ayatollahul Khomeini. Unul dintre obiectivele acestora a fost alungarea străinilor din Iran și naționalizarea companiilor străine. Titlul romanului are două înțelesuri. Unul se referă la faptul că ayatollahul fusese supranumit ”Vârtejul lui Allah” pentru violența și viteza cu care s-au desfășurat acțiunile șiiților. ”Vârtejul” s-a numit și complicata operațiune de trecere clandestină peste hotare a elicopterelor, pieselor de schimb pentru instalațiile de foraj petrolier, a piloților și mecanicilor companiei S-G, aparținând Nobilei Case.

Zbuciumatele evenimente sociale se împletesc cu poveștile personale, în care se regăsesc curajul și lașitatea, onestitatea și viclenia, generozitatea și cupiditatea, dragostea și poftele carnale. Nu lipsește aventura: lupte, evadări, crime, spionaj. Se varsă sânge, se zdrobesc destine (și oameni, la propriu) în numele religiei fundamentaliste, dar și ca urmare a ciocnirilor neîndurătoare între diferite facțiuni. Se înfruntă modul de viață occidental cu cel local, dur și inflexibil.

”Această revoluție este la fel ca toate celelalte - o nouă tiranie ia locul celei vechi.”

”McIver dăduse ordin ca toți membrii personalului să aibă asupra lor fotografia lui Khomeini și fotografia Șahului.

- Aveți grijă să o arătați pe cea care trebuie, în caz că vă oprește cineva!”

”- Asta n-o să dureze, oamenii n-o să suporte asta și nici fundamentalismul prea mult timp. De-a lungul istoriei, Șahii au fost întotdeauna toleranți. De aproape trei mii de ani, Persia a fost faimoasă pentru frumusețea femeilor sale și pentru podgoriile și vinurile ei. Și cum rămâne cu Rubaiyatele lui Omar Khayyam? Nu sunt ele un imn închinat vinului, femeilor și cântecului?

- Șeherezada mi-a spus că ei i-au spus întotdeauna Iran Persiei, iar lor și-au spus arieni. Se pare că Persia a fost numele pe care i l-au dat vechii greci, Alexandru cel Mare și ceilalți. Cei mai mulți dintre persani au fost mulțumiți când Reza Șah a decretat că Persia avea să se numească Iran.”

”Își aminti cum, în chinuitoarea lor călătorie, înfrigurat, slăbit și istovit, se dusese împreună cu mama lui la o groapă de gunoi de lângă Nurnberg. Ținutul era răvășit de război, iar orașele erau transformate în ruine; mama lui era disperată să găsească un ceainic – al lor fusese furat într-o noapte.

- Ne trebuie un ceainic ca să fierbem apa, altminteri o să murim cu toții. O să ne îmbolnăvim de tifos sau dizenterie, ca alții. Nu putem supraviețui fără apă fiartă! țipase ea.

Găsiseră unul. Era vechi și murdar, cu ciocul îndoit și fără mâner, dar avea capac și nu curgea. În prezent ceainicul era curat și strălucea la loc de cinste în casa mamei lui. O dată pe an, de Anul Nou, mama lui făcea ceai cu apă fiartă în acel ceainic. Când el era acolo, își zâmbeau.

- Dacă crezi îndeajuns, fiule, și încerci, îți poți găsi ceainicul, spunea ea cu voce aproape șoptită.”

”Astăzi am fost din nou în pragul morții. Cât timp mai avem noi doi? Nu este timpul o iluzie, iar viața un șir de iluzii în altă iluzie? Dar moartea? Poemul morții scris de veneratul lui strămoș care fusese samurai însumase totul în mod desăvârșit. <<Ce sunt norii, dacă nu un pretext pentru cer? Ce e viața, dacă nu o evadare din moarte?>>”

Citatele au fost preluate din ”Vârtejul” de James Clavell, roman publicat de editura Litera în anul 2020. 

Postarea face parte din seria ”Citate favorite” de la Suzana.