14 mai 2018

ENIGMA OTILIEI Povestire pe scurt (6)

roman de GEORGE CĂLINESCU

Capitolul 9

Cu câteva luni înainte de a împlini douăzeci şi unu de ani, Felix îşi pierdu răbdarea. Avea nevoie de bani pentru cărţi, haine, pentru necesităţile fireşti ale oricărui tânăr. Avu o discuţie aprinsă cu moş Costache. Acesta îl păcăli până la urmă şi îl făcu să ia bani cu împrumut chiar de la el, cu  scadenţa după majoratul lui.

Explicaţiile unui prieten care se pricepea îi aduseră o mare dezamăgire. Bătrânul îi dăduse bani cu împrumut chiar din banii lui. Urma să-i plătească poliţa tot din banii lui, după majorat.  Tânărul deveni nerăbdător şi în ceea ce o privea pe Otilia. Sentimentele lui deveniră mai senzuale, în ciuda faptului că fata dădea gesturilor sale faţă de el o nuanţă fraternă.
Stănică îşi continua activitatea de a iscodi fără pic de discreţie în privinţa lui moş Costache. Pascalopol  deschise o discuţie cu moş Costache. Îl determină să accepte să se ocupe, pe cheltuiala sa, de actele pentru adopţia Otiliei. Stănică, ce intra în casă nepoftit şi pe nesimţite, surprinse sfârşitul discuţiei şi duse vestea dincolo. Aglae şi Aurica făcură crize de furie şi dezamăgire când auziră. Numai Simion era preocupat doar de sănătatea lui de ipohondru. Acum se apucase să o întărească mâncând fără măsură.

Capitolul 10

Moş Costache primi, probabil de la Stănică,  o scrisoare anonimă. Era ameninţat că, dacă îşi va finaliza intenţia de adopţie, va fi dezvăluit Aglaei motivul acestei acţiuni, acela că ar trăi cu Otilia. Fata descoperi scrisoarea şi renunţă hotărât la adopţie. În absenţa lui Felix, ea plecă la moşie la Pascalopol, fără a spune dacă şi când se va reîntoarce.
După ce aşteptă timp de o săptămână o scrisoare de la Otilia, Felix începu să iasă des în oraş. Mânca şi bea la restaurante, cu colegii şi colegele. Într-o seară se întâlni pe stradă cu Stănică. Acesta îl sui într-o birjă şi îl duse pe o stradă pe lângă Lipscani. Era un local de noapte, modest pe dinafară, elegant pe dinăuntru. Mâncară într-un separeu și băură un vin bun. Sosi apoi Georgeta, o tânără elegantă, foarte frumoasă, care îi plăcu lui Felix, deşi îi bănuia ocupaţia.
La plecare, Felix află cu surprindere că moş Costache era proprietarul clădirii, iar patronul restaurantului îi plătea chirie. Stănică îl înghionti cu înţeles pe Felix şi îl lăsă singur în trăsură cu Georgeta. Deşi înţelesese că e o curtezană, părea o fată fină. Felix nu îndrăzni să îi ceară să urce la ea, când ajunseră la locuinţa ei.

* * *

Urmează Enigma Otiliei (7)

 Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Vizitele voastre mă bucură, părerile voastre mă interesează. Vă mulțumesc !