BIETUL IOANIDE. Povestire pe scurt (26)

roman de GEORGE CĂLINESCU

Capitolul XXIX

Pomponescu este uitat de toată lumea. Invită la masă pe Smărăndache cu soția, iar aceștia nu vin, dând un telefon abia după ce trecuse demult ora invitației. După acest incident, fostul ministru face o depresie, nu mai iese din casă, nu-și mai îngrijește ținuta și are gânduri negre în ceea ce privește banii. Se teme ca mama și soția lui să nu se zbată în sărăcie după moartea sa ori să nu ajungă ca bietul Ioanide, pe care chiar el îl scosese din casă.

BIETUL IOANIDE. Povestire pe scurt (25)

roman de GEORGE CĂLINESCU

Capitolul XXVII

La scurt timp după tragedia prin care trecuse bietul Ioanide, Pomponescu se trezește cu o vizită a lui Gavrilcea, care îi sugerează să își ia viața singur, ca să nu ajungă să fie împușcat de legionari. A doua zi, guvernul cade, iar Pomponescu descoperă că, sub noul regim, i se întâmplă ceea ce nu i se mai întâmplase niciodată. Nu îl mai vizitează nimeni, nu îl mai caută nimeni la telefon.

BIETUL IOANIDE. Povestire pe scurt (24)

roman de GEORGE CĂLINESCU

Capitolul XXV 

Bietul Ioanide este urmărit de nenoroc. Într-o zi legionarii asasinează un ministru. Cam în același timp încearcă să pună mâna pe putere. Hotărât să-i sperie, guvernul dezgroapă dosarele lui Hangerliu, Tudorel și Cioarec. În scurtă vreme, aceștia sunt condamnați la moarte.

BIETUL IOANIDE. Povestire pe scurt (23)

roman de GEORGE CĂLINESCU

Capitolul XXIV 

Bietul Ioanide construiește mai departe biserica. Pomponeștile îl întărâtă pe Pomponescu, a cărui antipatie față de Ioanide crește grozav.

Pomponescu începe persecuția. La o întrunire de preoți atacă aspectul de zgârie-nori al bisericii, ca să îi facă atmosferă defavorabilă arhitectului. Nu apare nici un ecou totuși. Îi cere atunci lui Hagienuș să publice un articol împotriva construirii bisericii în revista de arheologie la care colabora. Hagienuș, jenat, căci și acum îi era dator lui Ioanide pentru cavoul soției, publică articolul într-un singur exemplar al revistei, pe care i-l dă lui Pomponescu.

BIETUL IOANIDE. Povestire pe scurt (22)

roman de GEORGE CĂLINESCU

Capitolul XXIII 

Bietul Ioanide începe să lucreze la primăria și biserica pe care dorea un primar să le înalțe în cartierul său. Cum primarul avea la dispoziție numai ciment și fier pentru armături, arhitectul făcuse un proiect potrivit cu acest material.

BIETUL IOANIDE. Povestire pe scurt (21)

roman de GEORGE CĂLINESCU

Capitolul XXII

Bietul Ioanide primește în dar de la Saferian pendulul ale cărui sunete îi plăceau atât de mult. Obiectul este adus chiar de Sultana, al cărei sentiment pasional se transformă într-un fel de dragoste filială, acum, după moartea Pichii.

BIETUL IOANIDE. Povestire pe scurt (20)

roman de GEORGE CĂLINESCU

Capitolul XXI

Pomponescu primește, în sfârșit, portofoliul Lucrărilor Publice, respins întâi de bietul Ioanide, care nici nu visa să ajungă ministru. Pomponeștile erau revoltate, considerând arhitectul un oarecine. Cu toate acestea, bietul Ioanide se bucura de simpatia atât a legionarilor cât și a opozanților acestora, datorită aceluiași motiv: tragedia pierderii Pichii.

BIETUL IOANIDE. Povestire pe scurt (19)

roman de GEORGE CĂLINESCU

Capitolul XX

Prin februarie, bietul Ioanide primește vestea că Pica dispăruse de la Hergot. Până la urmă află că fusese împușcată. Gavrilcea scrie din străinătate și povestește cum se întâmplase.

BIETUL IOANIDE. Povestire pe scurt (18)

roman de GEORGE CĂLINESCU

Capitolul XIX

După ce între bietul Ioanide și Ioana intervenise ruptura, Pomponescu ar fi reluat relația cu tânăra femeie. Voind să fie sigur că are acordul tacit al Ioanei și al mamei ei, dar că și soția și mama lui acceptă, Pomponescu începe tratativele. Prin Gaittany, se face invitat la ceai la Manigomian, unde o întâlnește pe madam Valsamaky-Farfara. Îi dă de înțeles că va fi invitată la ceai de madam Pomponescu, iar ea dă de înțeles că va veni.

BIETUL IOANIDE. Povestire pe scurt (17)

roman de GEORGE CĂLINESCU

Bietul Ioanide caută să-i facă un portret lui Gavrilcea, autorul moral al asasinatului în care era implicat și Tudorel. Informațiile culese de la diverse surse alcătuiesc o imagine plină de contradicții.

BIETUL IOANIDE. Povestire pe scurt (16)

roman de GEORGE CĂLINESCU

Capitolul XVII

Moartea lui Dan Bogdan, cu mari implicații pentru bietul Ioanide, îl afectează mult și pe Panait Suflețel. Își închipuie că și pe el îl urmărește Mișcarea, deși nu avea contact cu tineretul, care, deci, nu-i cunoștea părerile. Se baricadează în casă și primește vizite cu mari precauții.

BIETUL IOANIDE. Povestire pe scurt (15)

roman de GEORGE CĂLINESCU

Capitolul XV

Într-o seară de iarnă, Dan Bogdan este asasinat în apropierea casei sale. Fusese înjunghiat de mai multe persoane, se găsiseră urme de la cinci arme tăioase diferite. Presa dă de înțeles că fusese ucis de legionari. La anchetă, poliția află ceva ce îl înspăimântă pe bietul Ioanide: Tudorel fusese în casa lui Dan Bogdan.

BIETUL IOANIDE. Povestire pe scurt (14)

roman de GEORGE CĂLINESCU

Capitolul XIV

După discuția avută cu bietul Ioanide, Dan Bogdan are din nou de-a face cu Mișcarea legionară. De această dată este vorba despre casă.

Dan Bogdan are o casă cu mari încăperi la parter, într-o zonă foarte liniștită. Spate în spate se află casa lui Andrei Gulimănescu, profesor la Drept. Casele intraseră în atenția Mișcării, ca niște localuri în care ar fi putut avea loc mari adunări, sub acoperire, firește.

BIETUL IOANIDE. Povestire pe scurt (13)

roman de GEORGE CĂLINESCU

Capitolul XIII

Doamna Ioanide îl cheamă acasă pe bietul Ioanide, fiindcă Tudorel era bolnav, avea febră mare, dar refuza să-l vadă doctorul.

Ioanide îl cheamă pe un cumnat de-al lui Conțescu, medic bun și autoritar cu bolnavii. În cursul consultației, în ciuda faptului că Tudorel nu vrea în ruptul capului să se dezbrace, medicul îi dezgolește spatele și se văd urme de lovituri cu frânghia udă.

BIETUL IOANIDE. Povestire pe scurt (12)

roman de GEORGE CĂLINESCU

Capitolul XII

Într-un imobil pe care îl construia, bietul Ioanide este surprins sărutând-o pasional pe Ioana, de către Hagienuș și Panait Suflețel. Suflețel zvonește peste tot că Ioanide a lăsat-o pe a lui soție pentru Ioana.

BIETUL IOANIDE. Povestire pe scurt (11)

roman de GEORGE CĂLINESCU

Capitolul XI

Valoarea în bani a cavoului construit de bietul Ioanide pentru defuncta soție a lui Hagienuș declanșează o tragicomedie în familia aceluia.

Hagienuș locuia în aceeași casă cu cei trei copii ai săi, cu ginerele și cu guvernanta. Avea oarecare avere și le dădea și la copii din ea, dar le dădea bani cu țârâita, după îndelungi negocieri. Când acestea eșuau, urmările erau suportate de guvernantă (care, de altfel, era în complicitate cu ei) și Hagienuș ceda.

BIETUL IOANIDE. Povestire pe scurt (10)

roman de GEORGE CĂLINESCU

Capitolul X

În timp ce Tudorel era la Berlin, în București, la o recepție de la Legația franceză, bietul Ioanide îl eclipsează din nou pe Pomponescu. Deși arătau bine amândoi, spiritul lui Ioanide are mare succes și pune în umbră conversația comună a posibilului ministru, chiar dacă acesta din urmă este mereu înconjurat de o suită.

BIETUL IOANIDE. Povestire pe scurt (9)

roman de GEORGE CĂLINESCU

Capitolul IX

Revenit după două săptămâni în București, bietul Ioanide află mai multe noutăți.

Copiii lui Gonzalv Ionescu făcuseră toți trei scarlatină într-o formă serioasă. Cum ținea mult la copii, Gonzalv se alarmase și le chemase pe mamele lor să-i vegheze. Apelase la doctorul Hergot, care se implicase cu tot sufletul în îngrijirea micilor bolnavi. Când se vindecaseră, Gonzalv Ionescu trimisese acasă fostele soții, iar pe copii îi trimisese la munte.

BIETUL IOANIDE. Povestire pe scurt (8)

roman de GEORGE CĂLINESCU

Capitolul VIII

Gaittany, devenit director de muzeu retrospectiv, dotat cu limuzină și șofer, face o vizită la bietul Ioanide. Dorea să îl angajeze pe arhitect pentru restaurarea clădirii în care se afla muzeul. Șoferul îl angajase la sugestia lui Hangerliu și a lui Gavrilcea, care îi făcuseră o vizită la muzeu.

BIETUL IOANIDE. Povestire pe scurt (7)

roman de GEORGE CĂLINESCU

Capitolul VII

Bietul Ioanide are o neînțelegere cu soția lui, Elvira. Cheltuitoare și fără grija zilei de mâine, ea îi cere bani la scurt timp după ce primise o sumă frumușică. Pe arhitect îl supără mai ales faptul că ea nu înțelege de ce trebuie să fie mai prevăzătoare. Nu numai atât, dar îi displace profund și ideea că va trebui să accepte și vreo comandă ce nu  ar fi fost pe placul lui, pentru a câștiga mai mulți bani.