Se afișează postările cu eticheta leu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta leu. Afișați toate postările

6 august 2019

CINCI SĂPTĂMÂNI ÎN BALON. Povestire pe scurt (11)

ROMAN DE JULES VERNE.

CAPITOLUL XXVII

Călduri îngrozitoare. Halucinații. Ultimele picături de apă. Noaptea disperării. Încercare de sinucidere. Simunul. Oaza. Leul și leoaica.
A doua zi de dimineață vremea nu prezentă nicio schimbare. Cei trei erau înebuniți de sete și de căldură. Kennedy și Joe erau extrem de agitați, în timp ce Fergusson stătea nemișcat, cu ochii ațintiți într-un punct fix.

7 august 2018

DON QUIJOTE. Povestire pe scurt (21)

roman de MIGUEL DE CERVANTES

PARTEA a II-a

Capitolul XVI

Despre ceea ce i s-a întâmplat lui Don Quijote cu un cavaler înțelept din La Mancha

Don Quijote mergea, bucuros și mândru de izbânda pe care o avusese. Sancho era frământat de așa-zisa asemănare a celor doi vrăjmași cu Samson Carrasco și Toma Cecial. Se îndoia că ar fi fost vreo vrăjitorie la mijloc, mai ales că el însuși îl mințise pe stăpânul său în legătură cu vraja la care ar fi fost supusă domnița Dulcineea. În acest timp îi ajunse din urmă un drumeț mândru îmbrăcat în verde și auriu.

30 iulie 2018

CĂPITAN LA CINCISPREZECE ANI. Povestire pe scurt (16)

roman de JULES VERNE

Capitolul XVII În voia curentului

     Așa zisul vraci era Hercule. El i se adresa lui Dick Sand, căpitan la cincisprezece ani, ce se afla întins în pirogă. Lângă el stăteau vărul Benedict și Dingo.Când își reveniră, doamna Weldon și micul Jack se bucurară nespus văzându-i laolaltă pe cei pe care îi credeau pierduți pentru totdeauna.

CĂPITAN LA CINCISPREZECE ANI. Povestire pe scurt (7)

roman de JULES VERNE


Capitolul XVII O sută de mile în zece zile

     Dimineață, călătorii se treziră fără să-și dea seama că liniștea pădurii este neobișnuită. Ar fi trebuit să se audă gălăgia produsă de glasurile maimuțelor, dar nu se auzea nimic. Mâncară și porniră mai departe prin pădurea nesfârșită.

19 iulie 2018

LEUL ȘI CĂȚELUȘA. Povestire pe scurt

povestire de LEV TOLSTOI

Într-o vreme, la o menajerie din Londra se acceptau nu numai bani pentru biletul de intrare. Cei care nu aveau bani, puteau să aducă câini și pisici pentru hrana animalelor sălbatice.
Odată, un om voia să vadă animalele din menajerie și nu avea bani să plătească biletul. A prins o cățelușă de pe stradă și a dus-o acolo. I s-a dat voie să intre, iar cățelușa a fost aruncată în cușca unui leu.