CONSTANTIN BRÂNCOVEANU. Povestire pe scurt

baladă populară

Constantin Brâncoveanu, domn al Țării Românești, domn creștin, bun gospodar, devenise puternic și adunase o mare avere. Sultanul turcilor, îngrijorat, îi hotărâse moartea.

În dimineața zilei în care avea să fie ucis, Brâncoveanu s-a trezit, și-a spălat fața și-a pieptănat părul și barba și s-a închinat la icoane. Privind pe fereastră s-a înspăimântat și și-a strigat fiii. Le-a spus să-și pregătească armele, căci sunt înconjurați de turci. 

Nici n-a apucat domnitorul să termine de vorbit, că turcii au năvălit înăuntru, i-au prins pe toți și i-au dus la Istanbul, în Imperiul Otoman. I-au închis în turnul cel mare, în care erau închiși domnii și trimișii împărătești.

PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR. Povestire pe scurt (9)

roman de LIVIU REBREANU

Cartea a III-a

III.1

Ajuns în gară la Lunca, Apostol Bologa o zărește pe Ilona, care îl aștepta, și vede și flacăra care se aprinsese în ochii fetei când îl văzuse. Acasă, Apostol îl dă repede afară pe Petre, dornic să rămână singur cu fata.

Cei doi stau puțin de vorbă, iar fata încearcă să afle dacă acasă are o iubită. Apostol îi răspunde deschis că de ea îi fusese lui dor. Din cuvintele Ilonei reiese că și ei îi fusese dor de el. Cei doi se sărută, apoi fata fuge afară din odaie.