roman de LIVIU REBREANU
5
Adeodatus nu se putu obișnui cu noul abate. Își luă icoana și plecă în lume. Umblă ani și ani, până când simți că vrea să ajungă la Roma. Când ajunse, avea treizeci de ani.
Așteptând să fie primit de papă, fu găzduit la o casă a pelerinilor. I se păru că mai fusese pe acolo. În casă se simți în puterea unui farmec ciudat. Seara, așeză icoana pe o măsuță și se rugă la ea. Fecioara păru că îi zâmbește ispititor și el luă icoana și o sărută cu patimă. Noaptea avu visuri păcătoase, în care fecioara Maria era o femeie ca toate femeile.