nuvelă de ION LUCA CARAGIALE
Prins într-o criză de friguri, Leiba Zibal aștepta diligența. Hangiul evreu din Podeni își amintește cum a schimbat felurite meserii până când a murit fratele nevestei sale, Sura, și au moștenit hanul.
Chiar dacă aveau un trai îndestulat, nu se bucurau nici de sănătate, nici de liniște. Oamenii îi batjocoreau, îi ocărau, îi amenințau.
Cel mai rău era badea Gheorghe. Îl luase în slujbă ca argat în urmă cu o vreme. Îi fusese milă de el căci îi spusese că abia ieșise din spital. Omul însă era brutal, leneș, obraznic și hoț. Când a amenințat-o pe Sura, apoi a asmuțit un câine asupra celui mic, a lui Strul, Leiba l-a scos din slujbă.