basm de PETRE ISPIRESCU
Țiganca se duse iar la fântână și se urcă în copac: Ea o ademeni cu vorbe mieroase pe fata cu părul de aur ce rămăsese din cele trei rodii aurite. O făcu să se culce cu capul în poala ei. Îi înfipse acul vrăjit în cap și fata se prefăcu într-o pasăre de aur care zbură printre crengile copacului.
