nuvelă de EMIL GÂRLEANU
Moş Toader nici nu se mai duse pe la nepot și nevasta acestuia. Îşi făcu singur de mâncare, îşi făcu pârleaz şi ieşi direct în uliţă, fără a mai trece prin faţa casei lor. Simţea că în neamul lui intrase un duh rău. Ruja se mai ducea sub nucul lui Odobac, la umbră, și îi spunea lui Mitru că se duce să aleagă creanga de care să o spânzure. Până la urmă spuse că pentru ea e acelaşi lucru dacă o spânzură sau dacă e el stăpân acolo.
