CĂNUȚĂ OM SUCIT. Povestire pe scurt (2)

povestire de ION LUCA CARAGIALE

După două zile, jupânul l-a trimis din nou pe Cănuță om sucit cu un coș, mult mai ușor, la alt mușteriu. După câteva minute a intrat în prăvălie o clientă. A târguit ea ce i-a trebuit, apoi a cerut un băiat să ducă cumpărăturile acasă și să-i plătească contul. Nu era nici un băiat, Cănuță nu mai venea, jupânul murea de necaz, căci datoria cucoanei era cam veche. A mai dus-o el cu vorba, mieros, dar până la urmă cucoana și-a pierdut răbdarea și a plecat, trântind ușa.

CĂNUȚĂ OM SUCIT. Povestire pe scurt (1)

povestire de ION LUCA CARAGIALE

Cănuță om sucit și-a arătat firea, care avea să-i aducă atâtea necazuri în viață, încă de la nașterea sa. Nici nu ajunsese bine tatăl său cu doctorul acasă, că el și năvălise în lume, pe când cei doi se aflau în fața casei.

La botez, Radu - Răducanu - Cănuță, atâta s-a sucit și s-a răsucit în mâinile preotului, din cauza apei reci, încât la a treia scufundare preotul l-a scăpat în cristelniță.

Tocmai când a ajuns să meargă și el la școală, Cănuță a rămas orfan de amândoi părinții. L-a luat în grijă bunica dinspre tată. L-a adus la ea acasă, la oraș, și l-a dat la școală.