ÎN VREME DE RĂZBOI (2)

nuvelă de ION LUCA CARAGIALE

III

Într-o seară cu viscol, hangiul îi vându pe datorie unei fetițe sărmane puțin gaz și puțină țuică. Nu se îndură să îi dăruiască și ei un covrigel. Încuie ușa și se duse în casă, la căldură. După vreun ceas se trezi cu doi călători care cereau adăpost până la ziuă. Îi trimise în odaia caldă și se duse să aducă vin.

ÎN VREME DE RĂZBOI (1)

nuvelă de ION LUCA CARAGIALE

I

În pădurea Dobrenilor fusese prinsă, în sfârșit, ceata de tâlhari care jefuia pe acolo de vreo doi ani.

În ultimul timp îl călcaseră pe popa Iancu din Podeni. L-au legat fedeleș și i-au luat banii. De mirare că nu i-au luat calul și cele două iepe de prăsilă, animale scumpe, costau o avere. După vreo două săptămâni l-au călcat pe arendașul din Dărmănești, pe care l-au și omorât. După asta, însă i-au prins pe toți.