baladă de GEORGE COȘBUC
Oastea voievodului Gelu a fost înfrântă. Gelu s-a răzlețit de oamenii săi și a ajuns la malul unei ape. Cade de pe cal. Este rănit și moartea lui Gelu e aproape.
Gelu a pierdut totul, și oastea și țara. Acum este singur și vorbește cu murgul său. Îi spune calului că i-a venit sfârșitul și că degeaba își scutură el coama și scurmă pământul cu piciorul. Degeaba nechează de parcă i-ar spune să plece mai departe, căci sângele îi picură din răni și e aproape dimineață. El a fost rănit de trei sulițe și nu-și mai simte brațul și mijlocul.
