Nuvelă de Ioan Slavici
I
Părintele Trandafir - popa Tanda - era fiul dascălului Pintilie din satul Butucani. În tinereţe ostenise tare mult până ajunsese popă. Şi încă popă chiar în satul lui, sat mare, cu oameni înstăriţi. Numai că popa era cam aspru la judecată şi la vorbă şi cu oamenii şi cu protopopul. Aşa că sătenii şi protopopul făcură ce făcură şi părintele Trandafir, popa Tanda, fu mutat cu tot cu nevastă şi cei doi copii în satul Sărăceni.
Satul era aşezat pe un deal, între văi care se inundau de câte ori se umflau apele. Sătenii încetaseră să mai cultive ceva, creştea pe acolo doar răchita. Casele, de lemn, erau cum era numele satului, sărăcăcioase, fără garduri, nevăruite, fără hornuri, fumul ieşea prin acoperiş.
