basm de OSCAR WILDE
Într-o cetate, pe o columnă, se afla o
statuie ce îl înfățișa pe
Prințul Fericit. Corpul îi era acoperit cu foițe de aur, ochii erau două safire, iar pe mânerul spadei se afla un rubin mare. Toată lumea îl privea cu mare admirație.
Un
Rândunel a rămas în urma stolului fiindcă se îndrăgostise de o Trestie. O iubise toată vara, dar toamna, târziu, s-a despărțit de ea fiindcă nu voia să-și părăsească locul natal, să plece cu el spre Piramide. A pornit în zbor, de unul singur, și, spre seară, a ajuns deasupra cetății. A zărit statuia și a hotărât să înnopteze la picioarele ei. S-a cuibărit acolo și era gata să adoarmă, când au picat pe el câteva picături de apă.
